În documentul care include proiecţiile macroeconomice ale Guvernului pentru perioada 2012-2014, obţinut de MEDIAFAX, Executivul apreciază că în acest an poate fi înregistrată o creştere economică de 1,5% din PIB, dar ia în calcul şi riscurile care pot apărea.
„Strategia este elaborată într-un context internaţional marcat încă de riscuri şi incertitudini, de tipare divergente de creştere economică de la o ţară la alta, de reintensificarea tensiunilor geopolitice, precum şi în contextul prognozelor interne încă fragile ale principalilor indicatori macroeconomici (…) Efectele cutremurului din Japonia readuc în discuţie recesiunea globală, care poate afecta şi România, având în vedere climatul de psihoză a catalicsmelor care pot avea un impact asupra pieţelor. Acesta ar putea fi simţit şi în ţara noastră”, se arată în document.
Guvernul speră însă în acelaşi timp în capacitatea ridicată a economiei japoneze şi că scăderea unor exporturi nu va fi de lungă durată.
În strategie se arată totodată că redresarea se menţine vulnerabilă la evoluţii negative pe pieţele financiare internaţionale, ce ar putea fi determinate de prime de risc în creştere şi de intrări mai mici de capital, şi la riscurile negative ataşate fragilei redresări a economiei mondiale, care pot influenţa şi redresarea din zona euro.
„Recesiunea din România a fost una din cele mai prelungite şi mai adânci din Europa. Posibila abatere a politicii fiscale de la coordonatele programate poate decurge şi din ritmul lent de redresare economică anticipat pentru 2011, caracterul ambiţios al corecţiei vizate, precum şi potenţiala resurgenţă a unor tensiuni politice şi sociale, de natură să încetinească/amâne procesul de consolidare fiscală. Redresarea este dificilă şi oarecum întârziată din cauza dezechilibrelor acumulate în perioadele dinainte de criză, precum şi faptului că programul de austeritate a intrat în vigoare începând cu trimestrul II 2010”, se arată în document.
Sunt avute în vedere şi „riscurile politice’ ce decurg din alegerile electorale din 2012, considerându-se că reformele trebuie continuate şi că este nevoie de „măsuri ferme” din partea arcului guvernamental, fără a ceda tentaţiilor electorale sau presiunilor politice privind reducerea fiscalităţii sau acordarea unor majorări salariale care să deterioreze echilibrele macroeconomice şi aşa fragile.
