Totodată, aproximativ jumătate dintre români se declară îngrijoraţi sau foarte îngrijoraţi cu privire la posibilitatea unui incident nuclear în România. În acelaşi timp, 33% dintre români consideră că centrala atomică de la Cernavodă nu este protejată în mod corespunzător împotriva accidentelor.
„La nivel global, 49% dintre persoanele intervievate au în prezent o opinie favorabilă asupra energiei nucleare, în timp ce 43% declară ca au o opinie nefavorabilă energiei nucleare. Nivelul de favorabilitate (opinii favorabile minus opinii nefavorabile) este de +6%. Întrebaţi care era punctul lor de vedere referitor la acest subiect înainte de evenimentele din Japonia, persoanele intervievate au declarat în proporţie de 57% o opinie favorabilă faţă de 32% o opinie nefavorabilă, ceea ce înseamnă un nivel de favorabilitate de +25%”, se arată în studiul publicat joi.
Cea mai drastică scădere a susţinătorilor energiei nucleare s-a produs în Japonia, unde nivelul de favorabilitate se modifică de la +34% înainte de cutremur la -7% în prezent.
„În România, rezultatele indică de asemenea o scădere a opiniei favorabile asupra energiei nucleare. Dacă înainte de evenimentele din Japonia, persoanele intervievate apreciau pozitiv acest tip de energie în proporţie de 52% (nivel de favorabilitate de +10%), după evenimentele din Japonia, ponderea persoanelor intervievate care apreciază pozitiv energia nucleară a scăzut la 41%. Astfel, nivelul de favorabilitate a devenit -12%”, se mai arată în studiu.
Totodată, potrivit Gallup, modificarea opiniei cu privire la folosirea energiei nucleare, permite clasificarea în patru categorii a ţărilor în care s-a desfăşurat sondajul de opinie publică: categoria A (din care face parte şi România), unde opinia majoritară în favoarea energiei nucleare s-a transformat în minoritate, categoria B, prin care opinia majoritară în favoarea energiei nucleare s-a diminuat foarte mult (10% sau mai mult), categoria C (opinia majoritară în favoarea energiei nucleare s-a diminuat mai puţin,sub 10%) şi categoria D (opinia deja minoritară în favoarea energiei nucleare, s-a diminuat şi mai mult).
La nivel global, 91% dintre persoanele intervievate au auzit despre cutremurul din Japonia şi 81% au auzit despre problemele legate de scurgerile nucleare de la Fukushima. În timp ce pentru majoritatea persoanelor intervievate, principala sursă de informaţii cu privire la aceste evenimente a fost mass-media tradiţionale TV-Radio-Ziare, există şi un procent de 18% care au declarat că s-au informat în principal de pe Internet.
Cu privire la capacitatea Japoniei de a face faţă acestei crize, opinia publică globală este mai degrabă optimistă. Din cei 48% optimişti, 30% se asteaptă ca Japonia să revină repede la nivelul de dinaintea cutremurului, în timp ce 18% se asteaptă ca Japonia să revină chiar mai puternică din punct de vedere economic, potrivi sondajului citat.
În comparaţie, 38% din persoanele intervievate sunt pesimişti şi spun că Japoniei îi va fi greu să revină la forma economică de dinaintea cutremurului.
În România, rezultatele indică un optimism sporit al românilor cu privire la capacitatea de redresare a Japoniei. Dacă ponderea pesimiştilor se cifrează la 27%, părerile optimiste sumarizează 71% (56% din români cred că Japonia îşi va reveni rapid, iar 15% cred că Japonia va reveni chiar mai puternică).
Sondajul de opinie publică a fost realizat, de către institutele membre ale Gallup International Association, în 47 de ţări din întreaga lume pe un eşantion total de 34.000 de persoane intervievate. Perioada de culegere a datelor a fost 21 martie – 10 aprilie 2011. În România sondajul a fost realizat de CSOP (Centrul pentru Studierea Opiniei şi Pieţei) pe un eşantion naţional reprezentativ de 500 de persoane, intervievate telefonic. Marja de eroare este de ±4,3%.
