Medvedev „a confirmat declaraţia făcută la Lisabona cu privire la disponibilitatea Rusiei de a-şi asuma responsabilitatea pentru menţinerea securităţii şi stabilităţii strategice, inclusiv prin crearea unui sistem comun antirachetă în Europa”, a anunţat sâmbătă Kremlinul.
„Mesajul spune că sistemul antirachetă european poate deveni cu adevărat eficient şi viabil numai în cazul unei participări egale a Rusiei şi subliniază necesitatea de a se garanta că desfăşurarea unor capabilităţi antirachetă în Europa nu va submina stabilitatea strategică şi nu va fi îndreptată împotriva niciuneia dintre părţi”, a precizat serviciul de presă al Preşedinţiei.
Imediat după ce România a anunţat, săptămâna trecută, că a fost aleasă baza de la Deveselu, judeţul Olt, pentru a găzdui interceptorii din cadrul scutului american antirachetă, Moscova a cerut, în mod similar, garanţii de la SUA că nu va fi afectat echilibrul strategic din regiune şi nu vor fi vizate capacităţile sale de descurajare nucleară.
După ani de dispute pe marginea acestui subiect, Rusia şi NATO au căzut de acord la summitul de la Lisabona din noiembrie anul trecut să coopereze în apărarea antirachetă. Părţile rămân însă pe poziţii divergente în ceea ce priveşte modalitatea de implementare a sistemului. NATO este în favoarea a două scuturi separate, între care să existe un schimb de informaţii, în timp ce Moscova vrea un sistem comun, care să aibă, deci, o comandă comună.
La Consiliul NATO-Rusia care a avut loc la 4 mai la nivel de şefi de Stat Major, reprezentantul Moscovei, Nikolai Makarov, a spus că Moscova este gata să discute orice propuneri constructive pe tema scutului, dar NATO trebnuie să garanteze să noul proiect nu va pune în pericol potenţialul nuclear al Rusiei.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat joi că este importantă cooperarea cu Rusia în scutul antirachetă, dar nu a făcut alte anunţuri de natură să apropie poziţiile celor două părţi.
