Berlinul consideră că simpla îndeplinire a condiţiilor tehnice de aderare la spaţiul Schengen este insuficientă, fiind nevoie în acelaşi timp de rezultate în lupta anticorupţie.
Astfel, Germania a formulat trei criterii majore legate de aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen – securizarea într-un mod adecvat a graniţelor externe ale UE, implementarea reformelor sistemului Schengen, dar şi rezultate în lupta anticorupţie, a arătat, vineri, într-o conferinţă de presă susţinută la Bucureşti, Gunther Krichbaum, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din camera inferioară a Parlamentului german.
„Fără nicio umbră de suspiciune pot să afirm că raportul MCV (privind reforma justiţiei şi lupta anticorupţie – n.r.) are repercusiuni directe asupra aderării la spaţiul Schengen”, a punctat Krichbaum. „De aceea, cele două elemente – MCV-ul (Mecanismul de Cooperare şi Verificare – n.r.) şi aderarea la Schengen – trebuie văzute ca două elemente care se contopesc şi ţin de acelaşi lucru”, a subliniat parlamentarul creştin-democrat german. „Aderarea la Schengen nu trebuie văzută într-un mod izolat şi despărţit de alte lucruri. Trebuie văzută ca un domeniu care ţine de strategia europeană pentru formarea unui spaţiu bazat pe libertate, securitate şi drept”, a mai spus preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag.
„Permiteţi-mi să vă explic ce vreau să spun în baza unui exemplu”, a continuat Krichbaum. „Îndeplinirea unor condiţii tehnice nu este suficientă. Pornind de la exemplul unei graniţe perfect protejate cu dotarea tehnică de rigoare – sisteme radar, bariere luminoase, senzori – la care, însă, lucrează un vameş corupt, care lasă să treacă necontrolat un autobuz plin de tinere provenite din Ucraina, în cazul acesta, în final, nu poate fi vorba despre o graniţă sigură”, a arătat parlamentarul german.
Krichbaum nu este primul oficial străin care sugerează că sunt probleme la graniţa cu Ucraina. Şi Franţa menţiona anul trecut corupţia ca sursă de îngrijorare în ceea ce priveşte securizarea graniţei UE cu Ucraina, în condiţiile creşterii traficului cu droguri şi fiinţe umane.
În acest context, Gunther Krichbaum a salutat faptul că „lucrurile au intrat pe un făgaş serios” şi a adus în discuţie operaţiunea anticorupţie ce a vizat recent frontierele României. „Mă refer aici la acele arestări care au avut loc în cazuri de corupţie majoră la frontieră şi nu pot să spun decât: ‘Felicitări!’ şi ‘În sfârşit!’, pentru că în Europa nu putem accepta corupţia, care duce, în final, la o lipsă de securitate la nivelul întregii Europe”, a arătat Krichbaum.
El a spus că primele două condiţii puse de Germania pentru aderarea României la Schengen sunt de natură tehnică şi sunt primordiale, dar „UE amplasează aderarea la Schengen într-un context mai larg, care depinde şi de MCV (Mecanismul de Cooperare şi Verificare – n.r.), cu alte cuvinte, acest context se va răsfrânge şi la nivel de raport al Comisiei Europene, care este preconizat pentru a doua jumătate a lunii iulie”, a precizat Krichbaum. El a spus că sunt semnale de la Bruxelles că raportul va avea un ton general pozitiv.
În aceste condiţii, oficialul german consideră „fezabilă” o aderare a României la spaţiul Schengen în etape, cu un prim pas încă din cursul acestui an. „Lucrul acesta a fost, se fapt, practicat şi cu alte ţări precum Polonia sau Grecia. Este vorba despre o aderare în doi timpi, în două etape. Într-un prim moment ar fi vorba despre deschiderea graniţelor aeriene urmând să aibă loc apoi o deschidere a graniţelor terestre şi maritime”, a explicat parlamentarul german. El a precizat că o foaie de parcurs mai explicită va fi stabilită „cel târziu” la Consiliul JAI din septembrie. „Ne putem aştepta în cel mai apropiat viitor la o decizie legată de aderarea României şi Bulgariei la Schengen”, a asigurat parlamentarul german.
Krichbaum consideră că în aeroporturi precum Otopeni şi Băneasa sunt îndeplinite deja în prezent condiţiile tehnice impuse de acquis-ul Schengen şi a arătat că, practic, este mai uşoară protejarea graniţelor aeriene. Dar, pe de altă parte, revenind la arestările de la vămi, parlamentarul german a subliniat că ele demonstrează însuşi faptul că în România există o problemă de corupţie la graniţe.
„Un vameş care conduce un Porsche Caen, care deţine o casă de vacanţă într-o zonă pitorească a judeţului Braşov sau care îşi trăieşte umila existenţă într-o vilă are două explicaţii. Prima ar fi că a fost norocos în viaţă: a câştigat la Loto, a moştenit cum trebuie sau s-a căsătorit cu cine trebuie. Dar norocul nu ţine la nesfârşit. Şi atunci ne gândim la a doua posibilitate. Atunci să ne gândim cât de proporţională este diferenţa între salariul unui astfel de vameş şi veniturile sale. Şi dacă nu reuşim să găsim o explicaţie plauzibilă, atunci înseamnă că a sosit momentul unor verificări din partea unor instituţii ale statului”, a spus Gunther Krichbaum, sugerând că averile ilicit dobândite sunt o problemă a sistemului românesc.
