Vorbind în debutul unei dezbateri programate să dureze trei zile, Papandreou a spus că ţara se află într-un „punct crucial” şi riscă să ajungă la catastrofă, dacă nu ia măsuri.
Premierul socialist le-a cerut parlamentarilor să acorde votul de încredere cabinetului remaniat şi noului ministru al finanţelor, avertizând că imaginea de dezbinare face rău reputaţiei ţării.
Papandreou a spus că este nevoie şi de o reformă a sistemului politic şi a propus un referendum spre sfârşitul acestui an pe tema unor posibile schimbări ale Constituţiei.
Cu toate acestea, politicenii din opoziţie, care nu sunt de acord cu planul de austeritate propus de guvern, au respins apelul lui Papandreou şi au întrebat de ce populaţiei trebuie să i se ceară să facă noi sacrificii în van. Unii i-au cerut lui Papandreou să demisioneze şi să convoace alegeri anticipate.
Discursul lui Papandreou i-a vizat nu numai pe parlamentari, ci şi populaţia elenă şi a ţintit mai departe, spre zona euro. Premierul nu vrea să pară că stă cu mâinile în sân în această criză, comentează BBC.
Dezbaterea politică în Grecia are loc în timp ce la Luxemburg se întâlnesc miniştrii de finanţe din zona euro pentru a discuta despre deblocarea a 12 miliarde de euro din împrumutul contractat de Grecia anul trecut.
Grecia are nevoie de aceşti bani – ultima tranşă din împrumutul de 110 miliarde de dolari pe care l-a luat în mai anul trecut de la UE şi FMI – pentru a evita să intre în incapacitate de plată din cauza datoriilor enorme acumulate.
Banii sunt condiţionaţi de implementarea unei serii de reforme interne dureroase, care au generat greve, mitinguri şi chiar violenţe pe străzile capitalei. Grecii s-au săturat de austeritate, recesiune şi datorii.
În aceste condiţii, mulţi analişti sunt sceptici că Grecia va putea ieşi din această „gaură neagră”, fie şi cu ajutorul substanţial din partea partenerilor ei. Guvernul crede că va putea, dar trebuie să convingă publicul că merită efortul.
În cazul unei eşec, o incapacitate de plată a Greciei ar putea trimite o undă de şoc în întreaga zonă euro şi chiar la nivel financiar mondial.
Papandreou şi-a remaniat vineri cabinetul, fostul ministru al apărării, Evangelos Venizelos, înlocuindu-l pe George Papaconstantinou la Finanţe. Mişcarea a determinat o creştere a acţiunilor băncilor elene, dar nu a reuşit să domolească mânia populară.
Un sondaj dat publicităţii zilele acestea arată că majoritatea populaţiei se împotriveşte planurilor de austeritate.
Mulţi dintre critici spun că ţara ar trebui să intre pur şi simplu în incapacitate de plată, dar dacă s-ar întâmpla acest lucru, ar creşte costul împrumutului şi pentru alte economii din zona euro care sunt într-o situaţie dificilă, obligându-le să intre, la rândul lor, în incapacitate de plată.
Sâmbătă, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, şeful Eurogup, a avertizat că situaţia din Grecia pune în pericol economiile a cel puţin alte cinci ţări din zona euro. Totuşi, planul german de a cere unor investitori privaţi să preia unele datorii pare o „joacă cu focul”, este de părere Juncker.
Franţa, urmată la ceva distanţă de Germania, Marea Britanie, SUA, şi în mai mică măsură Italia, Elveţia, Japonia şi Spania sunt ţările cel mai mult expuse la criza datoriilor din Grecia.
