Şi China a pus luni capăt neutralităţii în cursa pentru conducerea FMI şi a anunţat că sprijină candidatura lui Christine Lagarde, potrivit unei declaraţii acordate de guvernatorul Băncii Centrale a Chinei, Zhou Xiaochuan.
Este prima dată când Beijingul îşi exprimă în mod public sprijinul faţă de ministrul francez pentru a-i succeda lui Dominique Strauss-Kahn, care a demisionat, acuzat de agresiune sexuală.
Consiliul de administraţie al Fondului Monetar Internaţional se reuneşte marţi pentru a examina candidaturile depuse la postul de director general rămas vacant după scandalul Dominique Strauss Kahn şi s-ar putea pronunţa în foarte scurt timp în favoarea unuia dintre cei doi rivali, ministrul francez de Finanţe, Christine Lagarde, sau guvernatorul Băncii Centrale a Mexicului, Agustin Carstens.
Cei 24 de membri ai Consiliului, 23 de bărbaţi şi o femeie, ar dori să-l desemneze cel târziu joi, prin consens, pe succesorul francezului Dominique Strauss Kahn, dar dacă nu se degajă un consens decizia ar putea fi luată joi prin vot.
Christine Lagarde este sprijinită oficial de cei şapte reprezentanţi ai Uniunii Europene precum şi de reprezentanţii Chinei, Rusiei, Egiptului şi statului Togo.
Agustin Carstens se bucură de susţinerea a patru membri ai Consiliului, un mexican, un argentinian, un australian şi un canadian. Reprezentantul brazilian al Consiliului a dat de înţeles că li se va alătura acestora.
Cele două ţări cele mai influente din consiliu, SUA şi Japonia, au hotărât în schimb să menţină tăcerea până la final. Totuşi, luni, ministrul american de Finanţe, Timothy Geithner, a sugerat că SUA ar putea face chiar de marţi o opţiune în favoarea dnei Lagarde.
