„În ultima săptămână CDS-ul (prima pentru asigurarea împotriva riscului de neplată a obligaţiunilor româneşti – n.r.) a crescut cu 20-30 de puncte de bază (bps, n.r.). Cu certitudine este din cauza situaţiei din Grecia. Pe fondul problemelor din Grecia şi a creşterii tensiunilor în pieţele financiare, aversiunea la risc la nivel internaţional creşte şi primele de risc de ţară, în special pentru ţările emergente, cresc”, a declarat Ionuţ Dumitru.
El susţine că, dacă vom asista în Grecia la o acutizare a crizei, este un lucru aproape cert o că va urma o creştere a CDS-ului. Creşterea CDS se traduce într-un cost al finanţării din afară mai mare, care ar trebui să însemne un cost al creditului mai mare.
„Ceea ce am văzut până acum a fost o deteriorare a sentimentului de pe pieţele internaţionale, toţi indicatorii de încredere s-au deteriorat, pieţele emergente au suferit, monedele s-au depreciat, am avut o apreciere a francului, care e un semn de creştere a aversiunii la risc, CDS pentru pieţele emergente, inclusiv România a crescut. Practic, acestea sunt efectele care erau inevitabile, iar dacă criza se înteţeşte este de aşteptat ca prima de risc să crească. Nu are neapărat o legătură directă cu România. Este o problemă de sentiment a investitorilor la nivel global”, a spus Dumitru.
El a precizat că este dificil de spus ce se va întâmpla în perioada următoare, iar faptul că a crescut CDS-ul câteva zile nu este foarte relevant în acest moment.
„Important este ce se întâmplă în perioada următoare pe termen mediu. Pentru moment, efecte tangibile nu sunt, dar dacă va continua să crească sau va rămâne aici (CDS, n.r.), atunci se va repercuta mai devreme sau mai târziu”, a mai spus Dumitru.
Comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn, a declarat marţi că nu există un plan B pentru a evita falimentul Greciei, în cazul în care Parlamentul de la Atena nu aprobă planul de austeritate al Guvernului.
„Uniunea Europeană continuă să fie gata de a oferi sprijin Greciei. Dar Europa nu poate ajuta Grecia, dacă Grecia nu se ajută ea însăşi”, a spus Rehn.
Comisarul european a menţionat că programul economic al guvernului elen, „singura cale de a evita falimentul imediat”, include strategia fiscală pe termen mediu şi calendarul privatizării. „Programul trebuie aprobat pentru ca noua tranşa din ajutorul financiar să fie eliberată”, a adăugat Rehn.
Sindicatele din Grecia au început marţi o grevă generală de 48 de ore, după ce premierul elen Giorgios Papandreou a cerut Parlamentului să susţină un pachet de măsuri de austeritate.
Luni, Papandreou a declarat că numai programul de austeritate, evaluat la 28 de miliarde de euro, pe care l-a propus guvernul său va pune din nou Grecia pe picioare. Dacă Guvernul pierde, UE şi FMI ar putea bloca ultima tranşă din împrumutul promis Greciei, care ar putea rămâne fără bani în câteva săptămâni.
Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a declarat că băncile franceze sunt dispuse să ofere noi credite pe 30 de ani Atenei, atunci când actualele datorii expiră. El a precizat că şi alte ţări europene, ale căror bănci au împrumutat bani Greciei, analizează acelaşi model pentru a evita un faliment al ţării. Însă Marea Britanie a negat că exercită presiuni asupra băncilor sale.
