Analiştii Erste Group susţin că, în principal, companiile de asigurări şi fondurile de pensii ar trebui să îşi majoreze plasamentele în aur, dată fiind corelarea redusă sau chiar negativă cu acţiuni şi în special cu obligaţiuni. Aurul este recunoscut ca fiind o investiţie sigură deoarece nu şi-a pierdut niciodată valoarea. „Probabil că această tendinţă nu se va atenua prea curând. Preconizăm continuarea creşterii preţului aurului”, a declarat analistul pentru aur al Erste Group, Ronald Stöferle.
Aurul, ca oponent al monedelor de hârtie neacoperite, rămâne un excelent instrument de protecţie împotriva celor mai nefavorabile scenarii. Analiştii Erste Group susţin că există o corelare clară între preţul aurului şi nivelul de încredere. „Un preţ în scădere al aurului ar fi astfel corelat cu creşterea sau cel puţin stabilizarea nivelului de încredere. Credem că încrederea pierdută în ultimii ani nu va fi recuperată prea curând şi că, prin urmare, aurul încă prezintă un excelent profil risc/randament”, se arată în raportul Erste.
Cererea investitorilor reprezenta doar 4,8% din totalul cererii în anul 2000, dar ponderea a crescut la aproape 40% anul trecut. Conform analiştilor Erste Group, evoluţia indică o revenire clară şi puternică a tendinţei ascendente.
În raportul anual privind aurul, analiştii Erste Group constată că cererea de aur din partea investitorilor a crescut de zece ori pe parcursul ultimilor zece ani, ceea ce indică faptul că aurul intră într-o nouă etapă de creştere exuberantă a pieţei, în condiţiile în care China şi India stimulează cererea. Preţul aurului a fost influenţat şi de programele globale de stimulente monetare şi se preconizează chiar o nouă creştere a cursului de schimb dintre aur şi hârtie, analiştii Erste indicând un preţ ţintă de 2.000 dolari pentru aur în următoarele 12 luni.
„De la publicarea primului nostru raport privind aurul în urmă cu cinci ani, preţul aurului a crescut cu 140%. Estimarea experţilor din urmă cu trei ani, care indica un preţ pe termen lung de 2.300 dolari, ar putea fi considerată chiar prea conservatoare acum”, a precizat Ronald Stöferle.
Aurul ar trebui să facă parte din fiecare portofoliu, din motive ce ţin de diversificarea şi asigurarea investiţiilor. Numeroase studii dovedesc că aurul, ca element de portofoliu, reduce riscul general şi îmbunătăţeşte performanţa. „Aproximativ 5 – 10% din portofoliu ar trebui investit în aur. Spre deosebire de acţiuni sau obligaţiuni, nu există condiţionalităţi ataşate aurului. De aceea, aurul este extrem de indicat din motive de diversificare”, se spune în raport.
„Încă ne aşteptăm ca preţul aurului să crească cel puţin până la nivelul maxim de până acum, ajustat la inflaţie, de 2.300 dolari/uncie (din 1980), la încheierea etapei de creştere exuberantă a pieţei”, a estimat Stöferle. Unele comparaţii istorice sugerează chiar valori mai mari. Stöferle explică de ce aurul nu aduce nicio dobândă: „Aurul reprezintă o proprietate pură, fără nicio obligaţie faţă de o persoană sau o instituţie. Nu conţine niciun risc în contrapartidă”.
Acesta susţine că, în luna precedentă, în special, s-a observat o tendinţă clară de favorizare a aurului în calitate de activ, astfel că aurul a fost văzut tot mai mult drept monedă din cea mai pură esenţă şi din ce în ce mai puţin ca marfă.
