„Mă aflu aici ca urmare a unei scrisori semnate de către domnul ministru Laszlo Borbely către conducerea combinatului, care a solicitat domnului Le Gall (Thierry Le Gall, CEO ArcelorMittal Galați – n. r.) o întâlnire. Probabil că aceasta va avea loc în trei – domnul Le Gall, domnul Borbely și doamna ministru Elena Udrea – şi se referă la folosirea depozitului de zgură pentru construcţia de drumuri în România. Pentru asta va veni şi doamna Udrea, pentru că este vorba despre acel program naţional 10.000 de kilometri de drumuri. În acest caz nu vorbim doar de depozitul de la Galaţi, ci şi despre celelalte din ţară care aparţin ArcelorMittal”, a spus Silvian Ionescu. El a adăugat că, la proiectele curente de infrastructură, România ar putea consuma 1,5-2 milioane de tone de zgură pe an.
Potrivit lui Ionescu, dacă această propunere se va concretiza, statul român nu ar trebui să mai dea vreun ban pe zgura de la Galați, care este deja folosită la autostrada Cernavodă-Constanţa. „După ce am produs-o cu sudoarea frunţii părinţilor noştri, nu este cazul să mai plătim pentru ea încă o dată. Foarte multă lume se gândea că este zgura combinatului şi să o mai plătim încă o dată. O să se pună la dispoziţia statului român”, a spus oficialul.
În schimbul materialului, compania siderurgică ar putea primi, totuși, ceva: o extindere a perioadei de închidere a haldei de zgură. „Combinatul ar putea primi în schimbul zgurii o păsuire în ce priveşte termenul limită la care halda ar trebui închisă. Pe baza acestui lucru, vom putea să avem argumentul şi curajul să mergem la Comisia Europeană şi să cerem deplasarea termenului de conformare pe mediu a haldei de zgură de la Galaţi din 2014 câţiva ani mai încolo, ca să putem utiliza această zgură”, a explicat șeful Gărzii Naționale de Mediu.
Trebuie precizat faptul că despre prelungirea termenului de exploatare a haldei de zgură au vorbit înșiși oficialii companiei siderurgice ArcelorMittal Galați, care au motivat atunci că muntele de steril este o comoară care trebuie exploatată, nu acoperită cu verdeață. Cererea a fost exprimată în noiembrie 2009, în fața reprezentanților locali ai Gărzii de Mediu, care le-au spus celor de la ArcelorMittal că subiectul îi depășește și le-a recomandat să discute cu Guvernul.
Halda de zgură a combinatului siderurgic ArcelorMittal Galaţi, care ocupă o suprafaţă de 110 hectare, a fost dată în folosinţă în 1968. De atunci, în haldă s-au adunat aproape 60 de milioane de tone de deşeuri industriale rezultate din procesul de fabricare a oţelului. Este vorba de zgură de furnal, zgură de oţelărie, cărămizi, var, praf de calcar, steril şi fier vechi. Din 1999, combinatul a încetat să mai depoziteze în haldă zgură de oţelărie, valorificând-o pe piaţa liberă. O decizie similară s-a luat şi în privinţa zgurii de furnal: din 2007, ea nu mai ajunge în haldă, ci este tratată şi vândută. Cele două tipuri de zgură sunt folosite cu succes în construcţia de drumuri şi diguri şi alte amenajări de acest tip. De exemplu, şoseaua-dig dintre Galaţi şi Brăila a fost construită cu zgură din combinatul gălăţean. Câteva firme private desfăşoară acum activităţi de exploatare a muntelui de zgură. Conform angajamentelor asumate de țara noastră în fața Uniunii Europene, activitățile de exploatare trebuie să înceteze în 2014, când compania ar trebui să ecologizeze materialul depozitat acolo, adică să îl acopere cu pământ şi să planteze vegetaţie.
