„Explicaţia constă în faptul că pachetul deţinut de stat a scăzut şi mai mult, perspectivă care este pe placul fondurilor de investiţii, principalii operatori pe acest titlu“, spune Marcel Murgoci, directorul de operaţiuni al casei de brokeraj Estinvest.
Brokerul de la Estinvest spune că perspectiva ca Statul să piardă şi majoritatea drepturilor de vot, nu numai pe cea statistică a acţiunilor, explică mai bine agitaţia bursieră pe Fondul Proprietatea (FP). „…Păstrând proporţiile, totuşi, lichiditatea este foarte mică“, precizează Marcel Murgoci.
Brokerul mai crede că a contat mai puţin faptul că oferta publică a acţiunilor OMV Petrom a atras investitori care altfel nu ar fi fost atenţi la România şi care neavând ce face pe aceste meleaguri, ar fi intrat la cumpărare şi la FP, a doua cea mai mare ţi mai atrăgătoare companie de la cota Bursei de Valori Bucureşti.
La ora 15, ponderea tranzacţiilor cu FP în totalul lichidităţii Bursei scăzuse la 60 % (aproape 11,6 mil. lei, din 19,6).
Despăgubirile în acţiuni FP acordate proprietarilor deposedaţi abuziv înainte de 1989 au consumat, în acest an, aproape 18% din capitalul FP, în valoare de aproape 300 mil. euro). Persoanele fizice române deţin acum 37% din acţiunile FP. Persoanele fizice nerezidente au şi ele 8,7% din acţiuni.
Dintre foştii proprietari se remarcă Georgia Palade van Dusen, strănepoata unuia dintre cei mai proeminenţi oameni de afaceri interbelici, Nicolae Malaxa. Georgia Palade van Dusen controlează 6,68% din FP şi este cel mai mare acţionar privat.
De la foştii proprietari, cea mai mare parte din acţiunile acordate drept despăgubire au ajuns pe mâinele fondurilor străine de investiţii, care sunt acum a doua cea mai importantă categorie de acţionari, cu 27,3% din titluri. şi-au consolidat poziţia în acţionariatul FP.
Cel mai puternic acţionar al Fondului Proprietatea rămâne Ministerul Finanţelor Publice cu 18,9% din capital la finele lunii iunie, pentru că în timp ce statul are un vot pentru fiecare acţiune, forţa de vot a celorlalţi acţionari se reduce cu atât mai muzlt cu cât deţin maimulte acţiuni.
În acţionariatul FP se mai regăsesc şi fonduri locale de investiţii şi SIF-uri care deţin cumulat un pachet reprezentând aproape 8% din capital şi care presează autorităţile să renunţe, conform legii, la privilegiile de vot, într-o viitoare adunare generală.
DREPTUL DE VOT
Odată cu scăderea pachetului de acţiuni deţinut de Stat sub 33%, Franklin Templeton Investment, administratorul Fondului Proprietatea, poate să propună schimbarea modalităţii de vot, aşa cum prevede legea şi cum a şi promis managerul FP, Greg Konieczny, la începutul anului,.
Câtă vreme statul a avut peste 33% din acţiunile FP, Ministerul Finanţelor a avut dreptul la o putere de vot mai mare decât cea a celorlalţi acţionari. Astfel, oficial, şi acum acţionarii care deţin sub 1% din acţiuni au un drept la vot pentru fiecare titlu din portofoliu.
În cazul participaţiilor plasate între 1% şi 3%, posesorii (alţii decât Statul) au dreptul la un vot pentru fiecare două acţiuni, iar pachetele cuprinse între 3% şi 5% asigură un singur vot la trei acţiuni.Dacă un acţionar deţine mai mult de 5% din capitalul FP, diferenţa peste pragul de 5% nu conferă niciun drept de vot.
