Geoană aminteşte în scrisoare faptul că luni a început privatizarea pe Bursa de Valori Bucureşti a 9,84% din acţiunile Petrom şi că, de asemenea, potrivit contractului de privatizare, alte 8% din acţiuni vor fi vândute salariaţilor.
„Asta înseamnă că statul român va rămâne doar cu 2,8% din acţiunile Petrom, care este nu doar cea mai mare companie românească, dar deţine şi majoritatea zăcămintelor de ţiţei ale ţării, precum şi majoritatea rezervelor de gaze naturale”, menţionează el.
Potrivit preşedintelui Senatului, discuţiile despre vânzarea unor pachete minoritare deţinute de statul român la importante companii – foste companii naţionale – „au readus în centrul atenţiei atât oportunitatea unor astfel de operaţiuni, cât mai ales finalitatea acestora”.
„În ceea ce priveşte oportunitatea, în condiţiile în care vulnerabilităţile zonei euro şi ale Uniunii Europene în general, pot influenţa interesul investitorilor şi, implicit, preţul plătit, se pune în discuţie momentul ales pentru privatizarea Petrom. Se află România în situaţia Greciei, în care este nevoită să vândă active pentru a obţine rapid bani lichizi? De ce a ales statul român să vândă circa 10% din cea mai mare companie a sa, în contextul actual al pieţei de energie? În condiţiile în care, în prezent, Petrom are o valoare bursieră de peste 5 miliarde de euro, statul român se mulţumeşte să rămână cu mai puţin de 3% din acţiunile Petrom, lucru care mi se pare cel puţin curios”, subliniază Geoană în scrisoarea adresată lui Boc.
În ceea ce priveşte transparenţa procesului de privatizare a Petrom, dar şi a altor active energetice, preşedintele Senatului spune că „este inacceptabil faptul că Guvernul nu a informat Parlamentul în legătură cu intenţiile sale”.
„Parlamentul României nu a avut niciun cuvânt de spus în stabilirea angajamentelor pe care Guvernul le-a luat cu privire la privatizările din sectorul energetic, iar acest lucru este de netolerat cu atât mai mult cu cât experienţa privatizărilor trecute arată cât de imporantă este transparentizarea acestor decizii”, menţionează el.
El aminteşte că, având în vedere angajamentele pe care România şi le-a asumat deja, potrivit scrisorii de intenţie încheiate cu FMI, urmează să fie vândute o participaţie de 20% din CFR Marfă, maximum 20% din Tarom, 9,84% din Petrom, 15% din Transelectrica, Transgaz şi Romgaz şi cel puţin 10% din Hidroelectrica şi Nuclearelectrica. „Acest lucru înseamnă că statul român va avea la dispoziţie sume semnificative de bani, rezultate în urma procesului de privatizare. Întrebarea esenţială este ce se va întâmpla cu aceşti bani. Este responsabilitatea Guvernului să ofere un plan transparent al modului în care se vor cheltui aceşti bani, care sunt totuşi banii contribuabililor”, subliniază Geoană.
Preşedintele Senatului îi scrie premierului că are „datoria” să asigure „completa şi corecta informare” a Parlamentului şi a opiniei publice în legătură cu desfăşurarea procesului de vânzare a participaţiilor deţinute de statul român la companiile menţionate.
„Mai ales, vă solicit să asiguraţi completa şi corecta informare a Legislativului în legătură cu destinaţia finală a fondurilor care vor rezulta din urma privatizării”, precizează Geoană.