Acesta a admis, totuşi, că orice turbulenţă de pe pieţele financiare externe afectează România într-o mai mică sau mai mare măsură, însă nu suntem în situaţia de a apela la împrumutul de rezervă de la Fondul Monetar Internaţional sau de la Uniunea Europeană.
„Orice turbulenţă de pe pieţele financiare externe ne afectează, desigur, şi pe noi, în România, într-o mai mică sau mai mare măsură. Nu suntem, însă, în situaţia de a apela la acei bani puşi de-o parte din împrumuturile de la FMI sau de la Comisia Europeană. Nu luăm în calcul nici măsuri suplimentare în ceea ce priveşte fiscalitatea. România are în acest moment o economie stabilă. De altfel, am alocat deja 13 miliarde de lei cofinanţare pentru atragerea fondurilor europene”, a precizat Ialomiţianu.
Acordul Stand-By dintre România şi FMI a început la 31 martie 2011 şi este unul de tip preventiv, ridicându-se la 3,1 miliarde DST, respectiv 3,6 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la FMI. Noul acord cu FMI va dura 24 de luni, urmând să se deruleze concomitent cu un nou acord preventiv cu Uniunea Europeană, în valoare de 1,4 miliarde de euro, precum şi cu un împrumut de 0,4 miliarde de euro de la Banca Mondială.
Fiind vorba despre un Acord de tip preventiv, banii de la FMI pot fi traşi numai în cazul unei situaţii excepţionale, cum ar fi un atac asupra monedei naţionale, declanşat de o criză în regiune, concretizat într-o pierdere masivă de rezerve şi de încredere, sau în cazul în care Trezoreria eşuează în 2 – 3 rânduri să se finanţeze la costuri acceptabile. În aceste condiţii, toată suma, de circa 3,6 miliarde euro, pe care Fondul o va pune la dispoziţia României prin noul acord de tip preventiv, va fi destinată Băncii Naţionale a României.
La începutul lunii mai, şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional pentru România, Jeffrey Franks, a anunţat că va propune Board-ului FMI punerea la dispoziţia României a primei tranşe din împrumutul total de 3,6 miliarde de euro, tranşă în valoare de 475 de milioane de euro.
În scrisoarea de intenţie pentru noul acord cu FMI, guvernul s-a angajat ca până la data evaluării Board-ului să adopte ordonanţa privind restructurarea ANAF, să centralizeze toate arieratele companiilor de stat şi să prezinte o nouă formulă de calcul a tarifelor la gaze naturale.
Ministrul finanţelor publice, Gheorghe Ialomiţianu, a participat, joi, la lansarea versiunii în limba română a „Cartei Albe a IMM-urilor din România 2011”, ediţia a IX-a.
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) în colaborare cu Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM) şi Institutul de Management şi Marketing Internaţional Manager au lansat, joi, versiunea în limba română a „Cartei Albe a IMM-urilor din România 2011”, ediţia a IX-a.
Lucrarea a fost realizată de un colectiv de specialişti şi reprezintă cea mai cuprinzătoare şi aprofundată analiză a situaţiei IMM-urilor din România, a fenomenului antreprenorial, a performanţelor şi problematicii IMM-urilor, fiind un titlu de referinţă în literatura de specialitate, atât în România cât şi la nivelul Uniunii Europene.
,,Carta Alba a IMM-urilor din România”- ediţia 2011 se constituie atât ca o radiografie a stării evolutive a IMM-urilor din România, cât şi a contextului socio-economic în care acestea îşi desfăşoară activitatea, surprinzând, totodată, şi efectele crizei economice asupra acestui sector, la nivelul anului 2011.
