„Potenţialul de dezvoltare a agriculturii din România este fantastic pentru că nu există un alt domeniu în care să fie pe locul cinci în EU 27, luând în considerare suprafaţa arabilă existentă. În anul 2010, ţara noastră s-a clasat în Top 10 producători de porumb la nivel mondial, cu o producţie de peste nouă milioane tone, într-un an cu condiţii meteo favorabile”, a precizat Anghel, în cadrul unei conferinţe de prezentare a raportului anual pe agricultură, „Potenţialul uriaş al României aşteaptă încă să fie deblocat”.
Raportul arată că, dacă productivitatea României ar fi fost similară cu cea din Franţa, producţia de porumb ar fi de circa 20 milioane tone, de peste două ori mai mult, iar cea de cereale de 15 milioane tone, cu 2,6 ori mai mult faţă de nivelul actual.
Cu toate că agricultura din România are o pondere importantă în PIB, de circa 7%, comparativ cu Franţa – 2%, Polonia – 4%, Ungaria – 4%, sau Bulgaria – 6%, agricultura a oferit o susţinere destul de firavă în ceea ce priveşte creşterea economică în ultimii zece ani comparativ cu ponderea sa în PIB, în principal ca urmare a dependenţei mari de condiţiile meteo şi a investiţiilor reduse, se arată în analiză.
Anghel a estimat că ponderea agriculturii în PIB va creşte în acest an cu 0,3%, la o creştere economică de 2%.
În România, la cultura de cartofi, cu toate că ocupă locul trei în Europa, după Polonia şi Germania, în ceea ce priveşte suprafaţa cultivabilă, randamentul per hectar este sub cel din Ungaria şi Polonia, în timp ce, la legume, producţia acopera 50-60% din consumul intern, apelându-se la importuri. La floarea soarelui, România ocupă primul loc în Europa ca suprafaţă de producţie, respectiv 840.000 hectare, şi este în topul primilor cinci cultivatori, cu o producţie medie de peste 14 milioane tone.
„Agricultura organică este o nişă pe care o putem exploata şi cred că România are spaţiul necesar, fiind un sector mai puţin dezvoltat chiar şi în Franţa”, a adăugat economistul şef al BCR.
Astfel, suprafaţa cultivată cu produse organice este de 1,2%, aproape 67% fiind destinată cerealelor, iar 27% culturilor industriale. Legumele au numai 0,4% din suprafaţa cultivată cu produse organice.
„În România sunt multe persoane implicate în agricultură, însă productivitatea este redusă, dacă facem o comparaţie cu Franţa, unde 5% din populaţie este angajată în acest sector, cu o productivitate de 45%. Mai mult de două milioane de români lucrează în agricultură în România, ceea ce este cu 2,5 mai mult faţă de Franţa. (…) Trainingul este un aspect important, însă în România numai 1% dintre ferme beneficiază de formare agricolă completă. În România se consideră că agricultura se face din experienţă, se moşteneşte din tată în fiu”, a explicat Anghel.
De asemenea, e
xploataţiile de subzistenţă au o pondere foarte mare în România. Principalele slăbiciuni ale exploataţiilor de subzistenţă şi semi-subzistenţă sunt capacitatea scăzută de investiţii şi orientarea slabă spre pieţele de consum, potrivit aceluiaşi studiu.
În România, 53% din suprafaţa arabilă este lucrată de cei care deţin exploataţii agricole sub zece hectare, comparativ cu Franţa, unde nu prea există astfel de ferme.
Totodată, 99% din exploataţii sunt de subzistenţă şi semi-subzistenţă, orientate pe autoconsum, astfel că nu există capacitate pentru investiţii, iar o parte consistentă din producţie nu intră pe piaţa cererii şi ofertei. Primele 50 de exploataţii agricole importante din România acoperă mai puţin de 5% din suprafaţa arabilă totală din România.
Totodată, îmbătrânirea populaţiei implicate în agricultură este o altă problemă importantă, 45% dintre ferme fiind deţinute de persoane de cel puţin 65 ani, însă în Franţa 15% dintre proprietari au 65 ani.
În ceea ce priveşte, investiţiile în echipamente de utilizare şi prelucrare a suprafeţelor agricole, România se află sub nivelul celorlalte state europene.
Consumul de energie este la o treime comparativ cu Bulgaria şi de şase ori mai mic faţă de Franţa, ca urmare a mecanizării reduse
, combinată cu sistemul de irigaţii învechit, toate caracterizând o agricultură învechită. Suprafaţa irigabilă din România reprezintă 9%, în timp ce zonele irigate sunt sub 1%.
Analiza BCR a luat în calcul datele Eurostat şi ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
