Cum ar arăta pieţele după un default? Undele de şoc produse chiar şi de un scurt default ar conduce pieţele pe căi nebănuite. Preţurile acţiunilor, obligaţiunilor şi cotaţia dolarului s-ar prăbuşi imediat.
E larg acceptat între economişti că un default ar mări foarte mult costul creditului pentru toată lumea.
Ratele practicate de Trezoreria SUA acţionează în general ca o referinţă pentru dobânzile din piaţă. O mărire a lor va scumpi extrem de tare ratele populaţiei americane la credite şi costurile companiilor cu împrumuturile pentru investiţii.
Analiştii spun că e imposibil de prevăzut dimensiunea dezastrului din primele ore şi primele zile de după 2 august, data până la care statul american mai are bani să funcţioneze, dacă se hotărăşte că plafonul lui de îndatorare nu poate fi crescut.
„Dacă ar fi să desenez un flow grafic, ar fi atât de complex că ar fi imposibil de analizat impactul unui default”, a spus pentru Huffington Post Guy LaBas, strateg la Janney Montgomery. Scott
Atunci când sunt presaţi să dea un răspuns, investitorii spun că văd o repetare a crizei din septembrie 2008 în cazul defaultului. Adică preţul acţiunilor ar plonja. În luna care a urmat falimentului Lehman Brothers, de exemplu, indicele S&P 500 a pierdut nu mai puţin de 28%
Aurul ar putea oferi ceva refugiu. Teama de criză i-a împins pe traderi spre metalele preţioase în ultimii ani.
Problema cea mai mare este că un alt refugiu pe timp de criză, afară de metale, bondurile Trezoreriei SUA şi dolarul, sunt gata să se scufunde. Astfel, se ajunge la o situaţie fără precedent, în care investitorii au rămas fără opţiuni. Nu ştiu în ce să-şi plaseze resursele, să nu le piardă.
