Despre ce nu s-a vorbit până acum? Care ar fi trebuit să fie punctele centrale ale discuţiilor creditorilor internaţionali cu România? FMI şi România ar trebui să creioneze o strategie de rezervă pentru o situaţie în care lucrurile ar scăpa de sub control pe plan extern, este de părere analistul economic Daniel Dăianu, fost ministru de finanţe al României şi fost europarlamentar.
“Vă dau câteva elemente care ar trebui, de fapt, discutate: Unu. Care ar fi linii de finanţare pentru România, în afară de resursele prevazute în noul acord preventiv, care să poată fi accesate dacă pieţele de credit ar „reîngheţa”. Al doilea. Ce ar fi de făcut în cazul în care bănci greceşti ar intra în avarie serioasă. Al treilea. Acceptarea de către BCE a obligaţiunilor suverane ale României drept colateral pentru obţierea de linii de finanţare de către entităţi bancare romaneşti”, a declarat Dăianu pentru MONEY.ro.
BCE, soluţie de creditare pentru băncile româneşti?
Acceptarea de către Banca Centrală Europeană (BCE) a obligaţiunilor româneşti drept colateral pentru acordarea de împrumuturi băncilor româneşti ar fi o facilitate exclusiv a zonei euro, spune Aurelian Dochia, analist economic şi membru în Consiliul de Administraţie al Centrului Român pentru Politici Economice (CEROPE). El opinează că dacă România ar reuşi totuşi să facă acest pas ar trebui sa nu repete greşelile Greciei şi Spaniei.
“Această facilitate este oferită ţărilor membre zonei euro. Mi-e greu să cred că se va pune în aplicare, greu se obţine un consens. Pe de altă parte, faptul că obligaţiunile româneşti ar fi acceptate de BCE, ar reduce costul finanţării pentru România, dar nu trebuie să cădem în capcana de a mări îndatorarea, precum Grecia şi Spania”, a spus Dochia pentru MONEY.ro.
FMI, prea indulgent cu arieratele
În pivinţa unor surse de finanţare pe care le-ar putea utiliza România în caz de criză, Dochia ne spune că se pot emite obligaţiuni, putem împrumuta, în continuare, de la FMI şi UE. El este de părere că astfel de discuţii sunt periculoase, întrucât pieţele ar crede că România este în pericol şi ar creşte costul împrumuturilor. Pe de altă parte, analistul crede că aceste lucruri s-au discutat, iar BNR are pregătite mai multe scenarii, mai multe soluţii, în cazul în care o nouă criză ar reizbucni la toamnă.
Pe de altă parte, Dochia nu vede o problemă în cazul în care băncile greceşti ar ajunge în dificultate, întrucât filialele lor din România “au o capitalizare bună iar, în caz de probleme, ele ar putea fi vândute”. Un punct slab al discuţiilor României cu fondul este că FMI “a făcut un pas înapoi” în privinţa companiilor de stat cu probleme, crede Dochia.
“FMI nu trebuia să accepte soluţii de compromis şi asta va face ca situaţia să nu se schimbe, rămân vulerabilităţi mari. Companiile de stat au arierate de peste 5 miliarde de euro la buget. Tot împrumutul de la Uniunea Europeană este echivalentul pierderilor acestor companii. Ele produc, anual, pierderi. Atâta vreme cât nu se ajustează, nu putem privi cu seninătate viitorul. Pericolul acesta este mai mare decât cel produs de băncile greceşti din România”, a spus Dochia, menţionând, în acest context, că discuţiile confuze privind salariile bugetarilor în contextul alegerilor sunt periculoase, într-un moment în care se prefigurează izbucnirea unei noi crize în Europa.
De asta e precautionary. Să fie precaut!
Acordul de tip precutionary pe care România îl are cu FMI, UE şi Banca Mondială a fost creat exact pentru a acoperi riscurile izbucnirii unei noi crize. Astfel, România ar putea împrumuta, în cadrul acestui acord, 5 miliarde de euro. O criză care ne-ar determina să depăşim această sumă depăşeşte orice imaginaţie, a declarat, pentru MONEY.ro, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR).
“Eu cred că abordarea trebuie să fie în cadrul acordului precautionary, pentru asta a fost el conceput, dacă sunt probleme, România să beneficieze de 5 miliarde de euro. Orice schemă trebuie să fie în acest acord. El ne asigură această sumă şi, dacă o depăşim, această criză depăşeşte orice imaginaţie. În cazul în care o nouă criză izbucneşte în Europa, în România, criza poate veni, ca în 2008, pe ruta sistemului financiar, din comerţ sau titluri de stat. Dacă criza se amplifică, poate creşte CDS-ul iar statul va tinde să se împrumute în interior, sistemul privat nu va putea să se mai împrumute. Panica poate distruge bănci. Dacă se dezvoltă criza în UE, panica deponenţilor poate distruge orice bancă”, a explicat Croitoru.
