Studiul „European Green City Index” realizat de Economist Intelligence Unit plasează capitala României pe poziţia 28 din 30 într-un clasament după performanţele de mediu ale principalelor oraşe din Europa. Pentru realizarea cercetării s-au luat în calcul aspecte legate de emisiile de CO2, transport, energie, clădiri, politici guvernamentale, apă, felul în care sunt exploatate terenurile şi calitatea aerului.
Bucureştiul a adunat 39,14 puncte din 100, fiind astfel la mică distanţă de ultimul oraş din clasament-Kiev, care a obţinut 32,33 de puncte. Cel mai mare scor a fost obţinut de Copenhaga, cu 87,31 de puncte.
Din datele EIU, Bucureştiul este printre ultimele oraşe la patru din cele opt categorii puse în discuţie. Capitala României a reuşit „performanţa” de a fi chiar ultima capitală dintre cele analizate la categoria politici guvernamentale. „Scorul obţinut de Bucureşti la această categorie se explică prin lipsa unui plan de acţiuni realizat la nivel guvernamental. Oraşul ar obţine un punctaj mai bun dacă administraţia locală ar comunica mai bine cu cetăţenii pe probleme de mediu”, se arată în studiu.
Un scor destul de slab am obţinut şi la capitolul transport, apă şi eficienţa exploatarii terenurilor şi producţiei industriale, toate acestea poziţionând Bucureştiul pe locul 28.
„Din anumite punctede vedere, Bucureştiul performează bine- are o reţea de transport public destul de dezvoltată şi un număr de călători peste medie .
Punctajul pe care l-a obţinut la categoria transport se datorează însă traficului infernal şi a lipsei de politici referitoare la transportul public ecologic”, se specifică în studiu. În ceea ce priveşte apa, analiştii de la EIU explică faptul că în Bucureşti consumul de apă potabilă este în creştere, iar pierderile din reţea sunt extrem de mari – aproape jumate din consumul total reprezintă practic pierderile din sistem.
În ceea ce priveşte pierderile generate de industria producătoare, statisticile EIU indică faptul că se aruncă 497 de kilograme pe cap de locuitor, sub media celor 30 de oraşe luate în calcul, care se ridică la 511 kilograme. Cu toate acestea, mai puţin de 2 procente din cantitatea totală de deşeuri sunt reciclate.
Municipalitatea este trasă la răspundere de specialiştii EIU şi în ceea ce priveşte emisiilede Co2, chiar dacă pe acet segment, suntem mai bine plasaţi în clasament. Bucureştiul se află pe locul 24, cu emisii estimate la 5,2 tone pe cap de locuitor, pe an, puţin deasupra mediei europene de 5 tone de emisii pe cap de locuitor. Cu toate acestea, în capitala României eficienţa energetică, atât din perspectiva producţiei cât şi a consumului, este foarte scăzută.
Totodată, boomul din sectorul imobiliar şi traficul contribuie la creşterea emisiilor de CO2 „ În luna februarie 2009, primarul general al Bucureştiului a semnat o declaraţie prin care se angaja să reducă emisiile de CO2 cu cel puţin 20% până în 2020. Cu toate acestea, nu s-a pus lapunct niciun plan în acest sens”,se mai arată în raportul EIU.
În ciuda acestor aspecte negative, Bucureştiul performează relativ bine la capitolul clădiri. Din acest punct de vedere ne situăm pe poziţia 21 din 30, ca urmare a faptului că în ultimii ani constructorii au realizat tot mai multe clădiri „verzi”.Cu toate acestea, potrivit EIU, Codul românesc referitor la construcţii impune standarde minime în ceea ce priveşte eficienţa energetică şi de mediu.
Cel mai verde oraş este conform studiului EIU Copenhaga, care a obţinut 87,31 de puncte din 100, urmat de Stockholm cu 86,65 de puncte şi de Oslo cu 83,98 de puncte. Pe locul patru se situează Viena cu 83,34 de puncte, în timp ce pe poziţia a cincea este Amsterdam cu 83,3 puncte.
