„Nu am detaliile despre acest subiect (n.red. planurile companiei IBM în România), dar ştiu că România este un mediu foarte atractiv pentru investitorii în domeniul IT. Aveţi nişte tineri sclipitori. Fiul meu lucrează la Microsoft, la Redmond, Washington. Şi a treia cea mai vorbită limbă acolo este româna, deoarece aveţi foarte mulţi ingineri de software acolo. Frumuseţea a ceea ce companiile de hi-tech vor să facă aici – şi îmi imaginez că este şi planul IBM – este că e mult mai ieftin ca oamenii să lucreze de aici decât de la Redmond. Aşa că, de ce să nu construieşti ceva aici”, a explicat Gitenstein.
El a adăugat că nu este pregătit să discute subiectul. „Ar trebui să aşteptaţi până când IBM îşi face publice planurile”, a spus el.
Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a anunţat oficial în cadrul conferinţei de presă cu Hillary Clinton, deschiderea unei fabrici IBM în România, el spunând că România aşteaptă şi alte investiţii de acest gen.
„SUA sunt deja unul dintre cei mai importanţi investitori străini în economia românească. Aşteptăm să creştem volumul acestora, incluzând deja luata decizie privind o fabrică IBM care va fi creată în România şi care este de aşteptat că va genera circa 3.000 de locuri noi de muncă”, a spus Baconschi, referindu-se la centrul IBM.
El a adăugat că există un „dialog coerent politic, în sectoarele energiei, afacerilor strategice, în temele transatlantice şi în cadrul NATO”.
„Avem suficientă încredere politică, ne ştim foarte bine şi am vrea să vedem mai multe companii americane investind în România”, a adăugat el „Şi noi am vrea”, a răspuns Hilary Clinton.
Ministrul Comunicaţiilor, Valerian Vreme, a declarat pentru MEDIAFAX că nume mari din industria IT&C, precum IBM, Oracle, Dell şi Ericsson, intenţionează să aloce fonduri importante pentru dezvoltarea operaţiunilor din România, investiţiile urmând să fie susţinute şi de o schemă de ajutor de stat pe care Ministerul Comunicaţiilor o pregăteşte.
Potrivit lui Vreme, România este pe lista ţărilor în care IBM ar putea înfiinţa un centru cu până la 3.000 de angajaţi, la fel ca şi în cazul Oracle, care ar putea să relocheze un centru dintr-o ţară din Africa, în timp ce Ericsson vrea să îşi sporească numărul de angajaţi din centrul pe care îl are în România cu până la 500 de persoane, de la 800 în prezent.
„De asemenea, Dell a venit cu o propunere pentru un centru în care şi-ar putea desfăşura activitatea câteva sute de angajaţi. În cazul IBM, noi am propus ca posibile locaţii oraşele Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, importante centre universitare, care pot asigura forţa de muncă necesară”, a spus ministrul Comunicaţiilor.
Subsidiara locală a IBM, cel mai mare furnizor internaţional de servicii IT, are două centre în România, respectiv Global Procurement Services Group Romania Remote Delivery Center şi Application Services Global Delivery Center Eastern Europe, ambele fiind situate în Bucureşti.
Înfiinţată în 1995, IBM România a consemnat anul trecut o cifră de afaceri de 227,02 milioane de lei (53,4 milioane euro), de la 216,6 milioane de lei în 2009, şi avea peste 660 de angajaţi.
La finele anului trecut, ministrul Vreme a anunţat că, la Târgu Mureş, ar putea fi înfiinţat un centru de cercetare al IBM, în care va fi instalat un „supercomputer” la care va fi conectată întreaga zonă balcanică.
„Centrul în care IBM ar putea angaja 3.000 de salariaţi este diferit de proiectul din Târgu Mureş”, a spus Vreme.
Relaţiile economice dintre România şi SUA se desfăşoară în baza Tratatului din 1992. La 30 noiembrie 2010, volumul schimburilor comerciale dintre cele două ţări a fost de 1,328 miliarde de dolari, dintre care importuri din SUA în valoare de 656,613 milioane de dolari şi exporturi de 671,607 milioane de dolari. La 30 septembrie 2010, investiţiile americane în România se ridicau la nivelul de 981,7 milioane dolari, reprezentând 2,6% din totalul investiţiilor străine directe. SUA ocupă locul 10 în topul investitorilor după Olanda, Austria, Germania, Franţa, Grecia, Cipru şi Italia. Tot la 30 septembrie 2010, numărul firmelor româneşti constituite cu capital american era de 6.198 reprezentând 3,62% din totalul societăţilor mixte înregistrate. Dincolo de relaţiile strict economice, SUA au investit şi sub alte forme în România. Astfel, începând din 1990, prin intermediul programului „Support for East European Democracies” SUA au oferit României o asistenţă nerambursabilă în valoare totală de circa 600 de milioane de dolari.
