Potrivit specialiştilor din domeniu, producţia de energie electrică ar putea scădea în acest an, din cauza secetei, chiar şi cu 20-30%, faţă de anul trecut.
Compania Hidroelectrica acoperă anual peste 30% din energia electrică produsă în România şi foloseşte exclusiv ca sursă apa. Prin urmare, compania va fi prima afectată de lipsa ploilor. În plus, cea mai mare hidrocentrală din ţară, Porţile de Fier, este construită pe Dunăre, iar scăderea nivelului fluviului va genera implicit reducerea producţiei de energie a Hidroelectrica.
De altfel, directorul general al companiei, Constantin Trihenea, spunea, încă din luna mai, că Hidroelectrica estimează pentru acest an scăderea producţiei de electricitate cu 20%, la 15,5 TWh, faţă de producţia record realizată anul trecut, de 19,5 TWh. „Acest lucru s-ar datora condiţiilor meteorologice. Să nu uităm că anul trecut a fost un an ploios”, spunea atunci Trihenea.
Producţia de energie electrică înregistrată de Hidroelectrica în 2010 a fost, de altfel, cea mai mare din ultimii 30-40 de ani.
Ministrul Economiei, Ion Ariton, a solicitat, vineri, 16 septembrie, conducerii companiei Hidroelectrica să ia măsuri şi să informeze periodic conducerea ministerului cu privire la situaţia creată în urma scăderii debitelor pe râurile interioare, şi în special pe fluviul Dunărea.
Potrivit Ministerului Economiei, conducerea urmăreşte cu prioritate funcţionarea capacităţilor energetice ale Hidroelectrica şi asigurarea funcţionării în condiţii de securitate a sistemului energetic naţional.
„Hidroelectrica a informat Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA), că CHE Porţile de Fier este disponibilă şi furnizează energie electrică în limita debitului afluent. Astăzi (vineri, n.r.), valoarea debitului înregistrat la Porţile de Fier a fost de numai 2400 mc/s, adică 63% din debitul mediu multianual aferent lunii septembrie (3.800 metri cubi pe secundă), dar acest lucru nu creează probleme legate de exploatarea nodului hidrologic Porţile de Fier 1 şi 2”, se menţionează într-un comunicat al MECMA.
Ca urmare a scăderii hidraulicităţii, Hidroelectrica livrează în prezent o putere medie de 1800 MW, echivalentul a 24% din producţia totală de energie electrică a României, în scădere de la 2100 MW (28%) în săptămânile anterioare.
„Scăderea debitului pe Dunăre în această perioadă a determinat reducerea cantităţilor de energie produse, dar nu a fost afectată capacitatea Hidroelectrica de a furniza serviciile de sistem necesare funcţionării în condiţii de securitate a Sistemului Energetic Naţional. Zilnic, la solicitarea Dispeceratului Energetic Naţional, Hidroelectrica a acoperit dezechilibrele consumului sau producţiei cu puteri medii orare între 100 şi 300 MW”, se mai spune în comunicat.
Exploatarea lacurilor de acumulare se desfăşoară în parametrii stabiliţi de comun acord cu Apele Române pentru luna septembrie. De asemenea, sunt asigurate în totalitate cerinţele de alimentare cu apă atât pentru populaţie, cât şi pentru industrie, potrivit MECMA.
În ceea ce priveşte Nuclearelectrica, societatea care administrează cele două unităţi nucleare din Cernavodă, aceasta foloseşte apa în bazinul de aspiraţii, ca să poată asigura răcirea reactoarelor.
Compania anunţase, printr-un comunicat, încă de acum câteva zile, că nivelul fluviului Dunărea a scăzut în ultima perioadă, fapt ce a determinat scăderea nivelului apei în bazinul de aspiraţie al apei de răcire necesară funcţionării Unităţilor 1 şi 2 de la centrala nuclearo-electrică de la Cernavodă, iar dacă nivelul Dunării ajunge la 2,50 mdMB (metri Dunăre faţă de nivelul Mării Baltice), unul dintre reactoare va fi oprit.
În prezent, nivelul apei din bazinul de aspiraţie este de 3 mdMB faţă de nivelul mediu de 4,5-5 mdMB, etalonul de măsură fiind nivelul Mării Baltice. Prognoza hidrologică realizată şi transmisă de către Institutul Naţional de Hidrologie indică scăderea în continuare a nivelului apei Dunării.
„În astfel de condiţii, SN Nuclearelectrica SA monitorizează cu atenţie evoluţia nivelului fluviului Dunărea şi, în funcţie de valorile din bazinul de aspiratie, se pot adopta următoarele decizii: oprirea unei unităţi atunci când nivelul ajunge la 2,50 mdMB sau oprirea şi celei de-a doua unităţi atunci când nivelul ajunge la 2,35 mdMB”, se arăta în comunicatul Nuclearelectrica.
Oficialii companiei spuneau că, în cazul opririi uneia sau ambelor unităţi, există totuşi suficientă apă în bazinul de aspiraţie încât să se poată asigura răcirea reactoarelor pentru care se utilizează pompe speciale cu înălţimea de aspiraţie mult mai joasă, în jur de 1,4 mdMB.
Totuşi, Nuclearelectrica a anunţat vineri, 16 septembrie, că va opri în mod controlat Unitatea 2 a centralei nucleare, pe durata weekend-ului 17 – 18 septembrie, pentru remedierea unei defecţiuni la un echipament din sistemul de alimentare cu combustibil al reactorului.
Consumul final de energie electrică în anul 2010, a fost de 50.520 milioane KWh (adică 50,5 TWh), cu 3,8% mai mare faţă de anul 2009, în timp ce exportul de energie electrică a crescut anul trecut cu 83,7 milioane KWh, respectiv cu 2,8%.
În ceea ce priveşte sursele de electricitate din 2010, cea mai mare parte (98,7%) a provenit din producţia internă, iar restul de 1,3% din import. Aproape 47% a reprezentat producţia din termocentralele clasice, 33,7% a provenit din hidrocentrale, în timp ce 19,4% a fost producţia din centrala nucleară de la Cernavodă.
Cea mai mare parte din cantitatea de electricitate de anul trecut a fost destinată consumului în economie (63,8%), în timp ce populaţia a consumat 18,5%, iar 11,5% a reprezentat consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii, alte 5% a mers la export, iar 1,2% a fost consumul public.
Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie electrică şi servicii tehnologice de sistem din România. Hidroelectrica a acoperit anul trecut 36% din producţia de energie electrică a ţării şi foloseşte sursele regenerabile.
Compania este deţinută de statul român, prin Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi are circa 5.300 de angajaţi. Hidroelectrica administrează 326 centrale hidroelectrice şi staţii de pompare, ce însumează o putere instalată de peste 6.300 MW.
Nuclearelectrica a avut anul trecut o producţie de 11.623.492 MWh (11,62 TWh), în scădere uşoară, de circa 1%, faţă de producţia realizată în 2009, de 11.751.764 MWh. Reducerea de circa 1% a fost cauzată de durata mai mare a opririlor programate la cele două unităţi ale Centralei Nuclearo-Electrice de la Cernavodă în cursul anului 2010, comparativ cu 2009.
Nuclearelectrica, deţinută de stat, este al doilea mare producător de energie electrică din ţară, iar energia electrică produsă anual de cele două unităţi de la Cernavodă reprezintă circa 18% din producţia de electricitate totală a României. Compania asigură totodată încălzirea oraşului Cernavodă, unde a livrat anul trecut 33.000 Gcal.
Nuclearelectrica deţine cele două unităţi ale Centralei de la Cernavodă, precum şi Fabrica de Combustibil Nuclear de la Piteşti. Reactoarele 1 şi 2 de la Cernavodă au fiecare instalată o putere de circa 700 MW. Alte două reactoare urmează să fie construite şi puse în funcţiune după 2019, cu o putere instalată asemănătoare primelor.
