Miniştrii Finanţelor şi şefii băncilor centrale din ţările G20 au arătat că vor lua toate măsurile necesare pentru calmarea sistemului financiar global.
„Ne angajăm să luăm toate măsurile necesare pentru a menţine stabilitatea sistemelor globale şi pieţelor financiare”, se arată într-un comunicat transmis joi seară, după o cină oficială a liderilor G20 înainte de reuniunea anuală a Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale de la Washington din acest weekend.
Acţiunile mai multor bănci europene au scăzut abrupt, iar costurile de finanţare au crescut, odată cu accentuarea temerilor investitorilor privind expunerea instituţiilor financiare pe datoriile de stat ale Greciei şi ale altor ţări din zona euro cu probleme financiar fiscale.
Bursele din întreaga lume s-au prăbuşit joi la cel mai redus nivel din ultimele 13 luni, afectate, pe lângă criza datoriilor de stat, şi de riscul unei noi runde de recesiune în SUA şi de datele economice slabe din China şi zona euro.
Comunicatul G20 arată că statele membre ale zonei euro vor „implementa măsuri de creştere a flexibilităţii EFSF şi de maximizare a impactului” înainte de următoarea reuniune a grupului la nivel ministerial, programată pentru luna octombrie. EFSF este Fondul European de Stabilitate Financiară, care dispune de resurse de 440 miliarde euro pentu ajutarea ţărilor cu probleme din zona euro.
G20 nu oferă detalii privind modificările care ar putea fi aduse EFSF, însă ministrul francez al Finanţelor, Francois Baroin, a folosit cuvântul „leverage” în comentariile adresate presei.
Statele Unite au propus anterior ca Uniunea Europeană să apeleze la procedura de leverage în cazul EFSF, utilizând resursele existente ale Fondului pentru a obţine de pe piaţă resurse financiare semnificative cu care să ajute ţările din zona euro şi implicit băncile europene.
O sursă oficială americană a declarat, după întâlnirea de joi seară a G20, că grupul pare că ştie că este nevoie de măsuri urgente, însă nu a discutat vreun mecanism concret de extindere a fondului european.
Oficialii prezenţi la Washington nu doreau iniţial să emită un comunicat după reuniunea de joi, însă prăbuşirea burselor i-a determinat să încerce să redea încredere investitorilor.
O sursă apropiată G20 a afirmat că referirea la EFSF din comunicat este ambiguă în mod intenţionat, pentru a lăsa loc posibilităţilor de a folosi procedura de leverage sau de a folosi fondul pentru a cumpăra obligaţiuni de stat pe pieţele secundare.
Liderii politici europeni, în special în Germania, s-au opus alocării unor sume mai mari de bani pentru a sprijini ţări cu datorii şi deficite mari, complicând astfel procesul decizional în privinţa măsurilor anticriză.
În acelaşi timp, la vârful Băncii Centrale Europene (BCE) au apărut tensiuni semnificative privind rolul instituţiei în criza datoriilor de stat, după ce banca a reluat achiziţiile de obligaţiuni guvernamentale de pe piaţa secundară pentru a sprijini statele cu probleme.
Analiştii consideră că declaraţiile G20 au şanse mici să consolideze încrederae de pe pieţele financiare.
„Trebuie să vedem măsuri concrete, în direcţia unei relaxări coordonate a politicii monetare la nivel global şi unei creşteri masive a forţei EFSF sau BCE pentru ca instituţiile să poată cumpăra obligaţiunile de stat ale ţărilor cu probleme”, comentează un analist australian.
Întâlnirea FMI-BM din acest weekend reuneşte liderii financiari din majoritatea ţărilor lumii, fiecare având o expunere, mai mare sau mai mică, la criza datoriilor de stat din Europa.
Liderii G7 au subliniat joi necesitatea ca criza datoriilor de stat să fie ţinută sub control, iar oficialităţi pe finanţe din grupul BRICS al marilor economii emergente (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud) au anunţat că ar putea oferi mai multă finanţare FMI, pentru a sprijini stabilitatea globală.
India a arătat însă că economiile emergente nu sunt poziţionate să ajute ţările mai bogate, iar sursa oficială americană citată anterior a afirmat că la reuniunea G20 de joi seară nu s-a vorbit despre finanţare suplimentară pentru FMI din partea ţărilor emergente.
Criza din zona euro s-a dezvoltat în jurul colapsului fiscal al Greciei şi a pus resursele FMI sub presiuni semnificative. Mai multe mari economii riscă să intre într-o nouă rundă de recesiune şi ar putea solicita ajutor internaţional, erodând rapd capitalul Fondului.
Subliniind rolul tot mai important jucat de marile economii emergente la nivel mondial, guvernatorul băncii centrale a Chinei, Zhou Xiaochua, a declarat că marile pieţe emergente ar trebui să consolideze cererea internă pentru a echilibra scăderea cererii din SUA şi Europa.
Zhou nu a făcut referire însă la apelurile repetate lansate de Washington către Beijing în vederea aprecierii mai abrupte a yuanului.
În Frankfurt, un studiu al BCE avertizează că întregul proiect al monedei euro este în pericol.
Studiul, probabil cel mai dur avertisment lansat de un oficial al unei bănci centrale privind viitorul euro, reprezintă o ultimă lovitură din partea economistului şef al BCE Juergen Stark, care a demisionat recent în urma divergenţelor cu alţi membri ai conducerii instituţiei privind achiziţiile de obligaţiuni de stat.
