„Riscul pe care îl avem noi este să ne târâm cu o creştere economică relativ mică pentru mult timp. În România creşterea economică depinde foarte mult de exterior. În momentul în care este o problemă de finanţare în exterior şi nu avem intrări de capitaluri la niveluri care să ducă creşterea la 3-4%, care e potenţialul nostru acum, vom sta sub. Vom creşte, dar mai încet”, a spus Croitoru.
Întrebat ce înţelege prin creştere economică „târâtoare”, oficialul BNR a explicat că vorbeşte de un avans al PIB de 1-3% pe an.
„Până nu se rezolvă problemele din Europa, va fi neîncredere. Dacă depindem de creşterea din exterior şi acolo nu e bine, nici aici nu va fi bine”, a mai spus Croitoru.
Pe de altă parte, consilierul guvernatorului BNR consideră că pe termen lung riscurile externe pot fi diminuate prin creşterea contribuţiei utilizării capitalurilor proprii la formarea PIB, prin reformele structurale şi menţinerea unor politici macroeconomice bune.
Ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Ialomiţianu, a spus marţi că România va fi obligată de situaţia externă să modifice prognoza de creştere economică pentru anul viitor, dar speră că nu „prea mult”.
Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, declara la sfârşitul lunii septembrie, pentru MEDIAFAX, că FMI va revizui la circa 2% prognoza de creştere economică a Românieide anul viitor, noua proiecţie fiind la jumătate faţă de estimarea actuală, în condiţiile în care riscurile de contagiune de pe plan extern s-au amplificat.
Pentru acest an, autorităţile mizează pe o creştere economică de 1,5%.
