Sorin Simon

Factura gigantică a falimentului Europei

criza datoriilor, criza europa, Europa, faliment, FMI, Grecia, zona euro

Guvernele  ţărilor din Europa au nevoie de 3.000 de miliarde de euro dacă doresc să pună capăt crizei, potrivit calculelor Bloomberg, care spun că cifra are şi girul FMI.

Fondul European de Stabilitate Financiară, Banca Centrală Europeană, guvernele şi, posibil, FMI trebuie să garanteze cumva toate obligaţiunile nou-emise de Grecia, Portugalia, Irlanda, Spania, Italia, Franţa şi Belgia, pe mai mulţi ani. Potrivit celor de la Bloomberg, ascest necesar de finanţare s-ar ridica la 2.500 de miliarde de euro, şi, dacă s-ar adăuga şi un fond de rezervă pentru situaţia în care nu toate lucrurile vor merge comform planului, se va ajunge la un necesar de finanţare de 3.000 de miliarde de euro. Cel puţin, spun cei de la Blooomberg, care spun că este în interesul Europei să contribuie chiar la un fond mai maere.

Dacă vrea să evite o criză economică şi financiară mai rea decât cea din 2008-2009, Europe trebuie să acţioneze acum. Editorii de la Bloomberg spun că, pentru a recâştiga încrederea, liderii europeni trebuie să facă trei lucruri: 1. să nu se mai iluzioneze că anumite state din zona Euro, mai ales Grecia, ar putea să-şi plătească datoriile, 2. să vină cu o estimare realistă asupra pierderilor băncilor în cazul în care aceste state vor intra în incapacitate de plată, 3. să ofere garanţii de o asemenea amploare astfel încât să convingă pieţele că nu vor mai urma şi alte pierderi, după falimente controlate şi marcarea pierderilor de către bănci. Factura de 3.000 de miliarde de euro calculată de Bloomberg se referă la cel de-al treilea lucru.

Cât se mai poate plăti din datorie?

Pentru a da acest răspuns, trebuie ţinut cont de cîteva lucruri: cu cât creşterea economică a unei ţări încetineşte şi costurile împrumuturilor cresc, cu atât plata datoriilor devine mai grea.

Grecia este clar în cea mai proastă situaţie: ţara are nevoie de măsuri dure de austeritate, ca să-şi menţină datoria măcar la acest nivel, şi ar avea nevoie de un excedent bugetar anual de 5% din PIB, pe termen nedifinit, iar asta făra a se lua în calcul serviciul datoriei. La fel, Portugalia, care nu se poate finanţa la costurile actuale şi probabil ar avea nevoie de mulţi ani ca să aducă datoria la un nivel care să redea încredea investitorilor.

Deci, cât pot plăti din datorie cele două ţări care sunt, de facto, falite? Dacă se pleacă de la premisa sustenabilă a unui excedent bugetar de 1% din PIB şi dacă, prin mecanismul eurobondurilor ţara se va putea împrumuta la costuri rezonabile ulterior default-ului, Grecia are nevoie ca 70% din datorie să fie ştearsă. În cazul Portugaliei, procentul este de 40%. Iar pieţele par să ştie asta: bondurile pe 10 ani ale Greciei se tranzacţionează cu un discount de 60%, iar ale Portugaliei cu 40%.