‘Faptul că s-a cerut o creştere a capitalizării băncilor din zona euro, care au fost identificate în urma unui test de stres desfăşurat cu ceva timp în urmă, a ridicat problema ca efortul de a atinge această capitalizare să nu afecteze băncile din economiile emergente. Dacă acestă capitalizare s-ar face cu extrageri din acest ţări, bineînţeles că s-ar reduce potenţialul de creştere. Noi am fost foarte activi ca stat în a obţine aceste lucruri. În practică, la modul în care arată sistemul bancar acum, nu vom vedea efecte negative asupra lui, dimpotrivă vom vedea că temerile sunt exagerate în România’, a subliniat consilierul Guvernatorului BNR.
Potrivit acestuia, măsura prin care capitalul social şi beneficiile băncilor puse în fondul de rezervă vor trebui să atingă 9% la data de 30 iunie 2012 poate părea pentru unii investitori în bănci o sarcină destul de mare, în timp ce reducerea cu 50% a datoriilor suverane ale Greciei ar putea însemna pierderi pentru sistemul bancar care a investit în aceste fonduri. ‘Pieţele aşteptau de la această întrunire propuneri care să fie incisive, coordonate între ele şi foarte credibile. Nevoia pe care trebuie să o satisfacă acest set de măsuri este să refacă încrederea pe două pieţe: în primul rând pe piaţa de finanţare a sistemului bancar unde spread-urile au crescut foarte mult făcând dificilă emiterea de noi datorii pe termen mediu-lung a băncilor şi în al doilea rând pe piaţa datoriilor suverane. În legătură cu prima piaţă, era nevoie de o creştere a capitalizării pentru a restabili încrederea celor care finanţează băncile cu fonduri pe termen mediu şi lung. O recapitalizare mai înaltă este de presupus că va evita un credit crunch, deci va permite reluarea activităţii de creditare la un nivel normal. Totuşi, măsura de 9% poate să pară pentru unii investitori în bănci o sarcină destul de mare şi este de înţeles de ce în mesajul care s-a dat publicului s-a cerut supraveghetorilor naţionali să reducă cât mai mult ţinta de capitalizare prin vânzarea de active, care în principiu ar putea avea efecte recesioniste’, a spus Croitoru.
Pe de altă parte, oficialul BNR a menţionat că reducerea cu 50% a datoriilor suverane ale Greciei poate însemna pierderi pentru sistemul bancar care a investit în respectivele fonduri. ‘Cred că măsura în care aceste iniţiative vor duce la stabilirea încrederii depinde de modul în care va digera piaţa aceste decizii după ce va încerca să le coreleze în ele. Reducerea cu 50% a datoriilor suverane înseamnă pierderi pentru sistemul bancar care a investit în aceste fonduri. Trebuie timp să vedem în ce măsură se ajunge la concluzia că satisface aşteptările şi atunci vom vedea dacă este vorba despre o reluare a încrederii sau nu’, a menţionat Lucian Croitoru.
Liderii statelor membre ale UE au adoptat miercuri seară, în Consiliul European extraordinar, o Declaraţie de recapitalizare a băncilor prin care se cere adoptarea unor măsuri urgente, necesare în contextul consolidării controlului prudenţial asupra sectorului bancar european.
Referitor strict la capitalizarea băncilor, declaraţia liderilor statelor UE arată că există un acord larg cu privire la necesitatea unei rate superioare a capitalului de 9% din capitalul de cea mai înaltă calitate şi, după estimarea evaluării de piaţă a expunerilor la datoria suverană, ambele cu începere din 30 septembrie 2011, pentru crearea unui sistem de amortizare temporar, justificat de circumstanţe excepţionale. Acest obiectiv cantitativ de capital va trebui atins până la 30 iunie 2012, pe baza planurilor convenite cu autorităţile de supraveghere naţionale (şi coordonate de Autoritatea Bancară Europeană – ABE).
Autoritatea europeană a băncilor (EBA) a evaluat miercuri la 106 miliarde de euro necesarul de recapitalizare. Băncile elene sunt principalele vizate (30 de miliarde), înaintea băncilor spaniole (26,16 miliarde) şi italiene (14,77 miliarde).
În plus, summitul zonei euro, încheiat în noaptea de miercuri spre joi, a condus la un ansamblu de măsuri pentru soluţionarea crizei, între care reducerea cu 50% a datoriei Greciei faţă de creditorii privaţi şi întărirea Instrumentului European de Stabilitate Financiara (FESF), potrivit AFP.
Băncile şi fondurile de investiţii private au acceptat să renunţe voluntar la 50% din creanţele lor asupra datoriei Greciei până în 2020. Practic, cu începere din ianuarie 2012, băncile vor schimba obligaţiunile elene pe care le deţin cu unele a căror valoare va fi diminuată cu jumătate. Aceasta reprezintă ştergerea a 100 de miliarde de euro din datoria Greciei, în prezent de 350 miliarde de euro.
