Sorin Simon

Cum se rezolvă criza: FMI să „tipărească” bani electronici

criza euro, criza europa, FMI

Potrivit unor surse apropiate ultimelor discuţii la întâlnirea G20, citate de WSJ, una dintre metodele prin care mai mulţi bani ar putea ajunge în Europa pentru a salva statele aflate în pragul insolvenţei este ca FMI să tipărească (electronic, desigur) mai mult din “moneda” sa virtuală Drepturi Speciale de Tragere (DST). În fapt, DST este mai degrabă o promisiune de plată care poate fi schimbată pentru monede reale precum dolarul american sau euro, principalele valute de rezervă.

 

„O alocare de SDR este discutată”, potrivit unui oficial de rang înalt implicat în discuţiile G20. „Nu există o decizie, dar măsura este activ discutată”.

 

O sumă echivalentă cu 250 miliarde de dolari ar putea să ajungă în conturile băncilor centrale, şi să asigure investitorii că ţările cu probleme (în special Italia şi Spania) au active cu care să-şi acopere obligaţiile de plată. Însă pentru asta este nevoie ca Europa să implementeze măsurile convenite la ultimul summit pentru salvarea euro, adică creşterea capacităţii Fodului de bailout, recapitalizarea băncilor. De asemenea, banii ar putea să intre în Fondul European de Stabilitate Financiară.

 

Cu promisiuni care să fie credibile, SUA, Japonia, Marea Britanie sau China, mari contributori la FMI, ar putea accepta să dea linii de finanţare Zonei euro, care să fie activate în caz că lucrurile scapă de sub control, şi să fie transformate în monedă care să meargă la plata obligaţiilor guvernamentale.

 

Printre cei mai mari contributori la FMI se găsesc şi Germania, Franţa şi Italia.

 

De la începutul crizei financiare băncile centrale au tăiat dobânzile aproape de 0 şi apoi au început să practice politici monetare neconvenţionale – quantitative easing. Federal Reserve se detaşează în acest clasament. Cu două programe de QE şi încă unul mai uşor în desfăşurare „Operation Twist”, Fed a tipărit peste 2.350 miliarde de dolari, bani care au alimentat inflaţia din pieţele emergente, mai ales în Asia. Banca Angliei a aplicat politici similare, deşi la o scară mai redusă, şi are acum în desfăşurare un nou program. Banca Centrală a Elveţiei a decis să tipărească bani în cantităţi nelimitate pentru a ţine cursul de schimb legat de euro, iar Banca Japoniei a intervenit recent în piaţă pentru a deprecia yenul, tipărind 8.000 de miliarde de yeni (102,5 miliarde de dolari) într-o singură şedinţă valutară.