Limitarea a fost propusă printr-un amendament al senatorului PNL Dan Radu Ruşanu. „Dat fiind faptul că atât bugetul alocat, cât şi consumul sunt variabile necontrolabile pentru plătitorii acestei contribuţii, valoarea care trebuie plătită nu poate fi nelimitată. Propunerea este ca această limitare să fie la maxim 10% din valoarea decontată fiecărui plătitor de contribuţie, astfel încât să existe o predictibilitate şi o certitudine a impunerii care să permite cunoaşterea sarcinii fiscale ce revine fiecăruia”, a motivat Ruşanu amendamentul propus.
Proiectul de lege a fost adoptat cu 87 de voturi pentru, şase contra şi nouă abţineri. Actul normativ va fi transmis Camerei Deputaţilor, care este forul decizional în această chestiune.
Executivul a adoptat, la 21 septembrie, ordonanţa de urgenţă privind introducerea taxei claw-back pentru medicamentele a căror valoare se ridică peste bugetul alocat de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Prin varianta revizuită a taxei claw-back, agenţii economici care vând medicamente trebuie să achite o taxă care să acopere integral depăşirea bugetului alocat consumului de medicamente. „Contribuţiile plătite de deţinătorii autorizaţiilor de punere în piaţă a medicamentelor adunate laolaltă trebuie să acopere întreaga sumă care depăşeşte bugetul medicamentelor alocat numai din fondul naţional de asigurări de sănătate şi din fondul Ministerului Sănătăţii”, a explicat ministrul Sănătăţii, Ritli Ladislau.
Contribuţia se plăteşte trimestrial, începând cu 1 octombrie, fiecare distribuitor achitând o sumă în funcţie de cota de piaţă deţinută. Taxa claw-back se aplică tuturor medicamentelor compensate şi gratuite.
Industria farmaceutică din România ar putea suferi o pierdere de circa 842 de milioane de lei, ceea ce înseamnă o scădere a pieţei cu 30%, prin aplicarea noii taxe clawback, potrivit unui studiu de impact realizat de Asociaţia Română a Producătorilor de Medicamente (ARPIM).
