E-nergia.ro prezintă lista eşecurilor în parteneriatele public-private din sectorul energetic, pe baza unei analize a GEA.
Reactoarele de la Cernavodă
De şase ani, autorităţile au tot încercat să atragă investitori privaţi în construcţia celor două reactoare de la Cernavodă. Iniţial, guvernul, prin Nuclearelectrica, a spus că va fi acţionar minoritar în proiectul de patru miliarde de euro, şi mai mulţi investitori străini de talie mare au intrat în compania Energonuclear, cea care urma să se ocupe de proiect. Ulterior, s-au retras: şi CEZ şi RWE şi Gaz de France şi Iberdrola, pentru că statul s-a răzgândit şi a spus că vrea participaţie majoritară în proiect.
De principiu, acum au mai rămas interesaţi doar Enel şi ArcelorMittal, iar Guvernul este tot la faza discuţiilor, de data asta cu investitori chinezi, mai precis compania Guangdong. Un alt investitor curtat este şi Korean Hydro and Nuclear Power.
Termocentrala de la Galaţi
Grupul ceh CEZ şi Termoelectrica au semnat acum trei ani, un memorandum de înţelegere pentru construcţia unui grup de 400 MW, de care cehii aveau nevoie ca back-ul pentru uriaşele parcuri eoliene pe care le ridică la Fântânele-Cogealac, unde vor instala, în final, 600 MW în turbine eoliene. Memorandumul prevedea finalul lui 2009 ca orizont de timp pentru dezvoltare, termen care a expirat, iar proiectul a fost restartat, cele două părţi având opinii diferite în ceea ce priveşte valoarea activelor cu care Termoelectrica urma să intre în proiect. În iulie 2010, CEZ a anunţat că renunţă la proiect, pe motiv că s-a extins prea mult înainte de criză şi acum trebuie să se restrângă. Veyi ce proiecte energetice au fost abandonate sau puse pe „hold” pe e-nergia.ro
