Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, că ar vrea să creadă că recentul anunţ al Băncii Naţionale a Austriei cu privire la reducerea fluxurilor de capital de către băncile comerciale austriece în statele din zona non-euro a fost o eroare sau o neînţelegere a efectelor pe care acest lucru le-ar produce.
‘Vreau să cred că anunţul făcut de Banca Naţională a Austriei cu privire la reducerea fluxurilor de capital către statele din zona non-euro a băncilor austriece a fost ori o eroare ori o neînţelegere a efectelor. Nu am vrea să fim în situaţia de a le aduce aminte prietenilor noştri europeni cât au condiţionat accesul României în UE de privatizarea sistemului bancar. Iar mesajul meu este: Domnilor, aţi obţinut profituri uriaşe în România din 2000 şi până în 2009 chiar, iar astăzi dacă vă pregătiţi cumva să lăsaţi economia românească nefinanţată în timp de criză, o vom considera ca un act lipsit de fair-play în relaţia cu România. Vreau să cred că acest lucru nu se va întâmpla şi că nu vom fi puşi noi, ţări care am venit mai târziu în UE, să plătim factura lăcomiei sistemelor bancare, a lăcomiei, a imprudenţei, a lipsei de responsabilitate de pe vremea când dădeau credite cu buletinul. S-au creat mecanisme europene de capitalizare a băncilor şi apelul meu este să apelaţi la aceste mecanisme, şi nu la sugrumarea economiei româneşti prin diminuarea fluxurilor de capital’, a spus Băsescu, la aceeaşi conferinţă.
Iată în rândurile de mai jos cum au reacţionat bancherii la acuzele de mai sus ale preşedintelui:
Van Groningen: Anunţul Băncii Centrale din Austria nu va avea consecinţe asupra României
Preşedintele şi CEO al Raiffeisen Bank România, Steven van Groningen a ţinut să precizeze faptul că anunţul Băncii Centrale din Austria potrivit căruia băncile austriece ar trebui să îşi reducă liniile de finanţare acordate subsidiarelor din Europa de Est nu va afecta România, în contextul în care deciziile privind acordarea finanţărilor aparţin băncilor individuale.
‘Vorbim mai mult despre speculaţii. A fost publicat un comunicat de presă, cu un conţinut destul de vag. Din punctul nostru de vedere, nu va exista o consecinţă asupra României. Este o situaţie care ţine de băncile individuale. Nu cred că sugestia este o eroare şi nu ştim care vor fi consecinţele, dacă acestea vor exista’, a afirmat Steven van Groningen.
De asemenea, acesta a adăugat că băncile trebuie să îşi găsească echilibrul între creditare şi depozite. ‘Noi suntem bine, avem mai multe depozite decât împrumuturi’, a adăugat acesta, referindu-se la Raiffeisen Bank.
Dominic Bruynseels (BCR): Erste îşi păstrează expunerea pe România
Şi directorul executiv al Băncii Comerciale Române, Dominic Bruynseels, a reacţionat la acuzele preşedintelui afirmând că Erste Bank îşi păstrează expunerea pe România, iar principalul obiectiv este finanţarea investiţiilor în infrastructură.
‘Ne vom păstra expunerea pe România. Finanţarea infrastructurii este o prioritate pentru noi şi ne vom axa pe aceste investiţii în viitor’, a afirmat Dominic Bruynseels. De asemenea, acesta a adăugat că în contextul presiunilor băncilor mamă, băncile locale vor trebui să decidă cum vor gestiona situaţia. ‘Este clar că este o presiune din partea băncilor mamă, dar problema este cum vom gestiona situaţia. Noi de aici va trebui să decidem cum vom folosi aceşti bani’, a spus Bruynseels. Directorul executiv al BCR a adăugat că în perioada următoare va exista o preferinţă pentru creditarea în moneda naţională a IMM-urilor.
‘Vor fi presiuni şi creşteri de preţ în cazul împrumuturilor de anvergură. Pentru IMM-uri nu vor fi mari schimbări. Vor fi poate preferinţe pentru împrumutul în lei, nu în euro, ceea ce este un lucru bun’, a menţionat directorul executiv al BCR.
Acesta a declarat, totodată, că atingerea obiectivelor României pentru aderarea la moneda europeană este benefică pentru mediul de afaceri, în contextul în care România este o ţară în care investitorii pot avea profituri mari.
‘Este bine să avem obiectivele pentru euro pe care trebuie să le atingem, inclusiv cu ajutorul agenţiilor europene şi internaţionale. Acest lucru este important pentru mediul de afaceri. (…) Cei care investesc în România sunt cei care o cunosc, cei care sunt aici deja. România este un loc bun în care să faci bani. Trebuie însă să o cunoşti ca să faci afaceri profitabile’, a adăugat acesta.
Bruynseels, BCR: Expunerea pe România a grupului Erste va creşte cu un miliard
Erste vine cu promisiuni. Expunerea pe România a grupului austriac va creşte cu 1 miliard de euro, la 8 miliarde, odată cu preluarea pachetului de acţiuni de la SIF-uri. Declaraţia a fost făcută pentru The Money Channel de Dominic Bruynseels, directorul executiv al BCR. El se teme însă de faptul că evoluţia lentă a economiei va influenţa randamentul investiţiei.
„Am avut iniţiativa de la Viena din martie 2009. Atunci expunerea pe România era de 7 miliarde. Acum este la 7,7 miliarde iar cu majorarea de capital şi preluarea participaţiei SIF-urilor va ajunge la 8 miliarde, deci nu cred că se pune la îndoială angajamentul Erste faţă de România. Din perspectiva Erste, liniile de credit nu vor fi tăiate, ceea ce vrem să ne asigurăm este că economia României creşte şi o vom susţine cât de mult putem. Dacă este nevoie de finanţare, fie sub formă de lichiditate sau capital, o vom asigura”, a declarat şeful BCR.
Cristian Popa: Băncile nu pot scoate din România capitalurile deja aduse
Viceguvernatorul Băncii Naţionale a României /BNR/, Cristian Popa, a explicat la rândul său faptul că băncile nu pot scoate din România capitalurile deja aduse, care sunt practic încorporate în băncile locale.
El a precizat că, în România, comparativ cu alte state europene, rata de adecvare a capitalului de nivel 1 este foarte apropiată de rata de solvabilitate, ceea ce înseamnă că în capitalul total al băncii capitalul subscris şi vărsat reprezintă cea mai mare parte, iar împrumuturile subordonate (capitalurile de categoria 2-a) sunt foarte puţine.
‘Capitalul subscris şi vărsat nu poate fi repatriat decât cu acordul supraveghetorului (BNR – n.a.). Capitalurile deja aduse în România nu pot fi scoase din ţară pentru că, practic, sunt încorporate în băncile locale. Acesta este un element foarte bun de stabilitate a sistemului’, a spus viceguvernatorul BNR.
Popa a menţionat că ar putea exista anumite limite la nivel agregat pentru ţările din Europa de Est membre ale Uniunii Europene /UE/ în materie de noi fluxuri de finanţare din partea băncilor mamă.
‘Eu nu văd ţările ca fiind egale în interiorul acestor limite. Sper ca fluxurile pentru România să fie în linie cu nevoile de finanţare ale afacerilor care vor genera potenţial de creştere. Corporaţiile de mari dimensiuni, şi în anii în care dezintermedierea financiară a fost manifestă (finele lui 2008, 2009, 2010), au putut să se împrumute în condiţii bune, ca volum şi ca nivel de dobândă, direct de la băncile mamă’, a mai spus oficialul BNR.
România nu riscă pe termen scurt o scădere a expunerilor băncilor
România nu riscă pe termen scurt o scădere a expunerilor băncilor cu capital străin, consideră viceguvernatorul Băncii Naţionale a României /BNR/, Cristian Popa.
‘Nu văd un risc pe termen scurt de scădere a expunerilor. Mai degrabă riscul va fi de creştere mult mai lentă a finanţărilor’, a declarat joi vice
guvernatorul BNR, prezent la conferinţa ”Analysing Romania’s future economic potential”, organizată de grupul ”The Economist”.
Oficialul băncii centrale a mai spus că băncile mamă vor face diferenţa între ţările în care au expuneri, precum şi între afacerile în ţările respective.
Solvabilitatea băncilor nu va scădea cu mai mult de 3-3,5 puncte procentuale, în cel mai rău scenariu
Rata medie a solvabilităţii băncilor care activează în România, situată acum la 13,4%, nu va scădea cu mai mult de 3-3,5 puncte procentuale chiar în cel mai rău scenariu, a declarat joi viceguvernatorul Băncii Naţionale a României /BNR/, Cristian Popa. Chiar în acest caz, solvabilitatea medie a sistemului bancar se va situa peste cerinţele BNR (10%), peste solvabilitatea impusă de acordul Basel – 8% şi peste nivelul care se vrea pentru zona euro – 9%.
‘O erodare de 3-3,5 puncte procentuale este prevăzută în testele de stres, este scenariul cel mai rău şi nu credem că se va concretiza’, a spus Popa.
