„Ceea ce am spus în aceste discuţii (cu Banca Austriei – n.r.), dacă luăm România în praticular, Erste este cel mai mare creditor din ţară, prin BCR. Suntem în proces de a creşte investiţia din România. Şi este 100% clar că BCR vrea şi va continua să finanţeze economia românească. De aceea suntem acolo. Viitorul României este strâns legat de viitorul BCR. Şi cea mai mare bancă din ţară are obligaţia de a fi acolo dacă creşterea economică revine. Acesta este angajamentul nostru”, a spus Treichl într-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX.
Acţionarii BCR au aprobat în urmă cu două săptămâni majorarea capitalului social cu până la 618,5 milioane lei, la 1,7 miliarde lei, prin aport în numerar .
Şeful Erste spune că banca nu are niciun un fel de problemă în ceea ce priveşte capitalurile, iar lichiditatea BCR poziţionează foarte bine banca în acest moment.
„Pentru a finanţa industria, pentru a finanţa companiile, municipalităţile din România sau proiectele de infrastructură, nu este o problemă. Restricţia de lichiditate ar putea deveni o problemă dacă va reîncepe să crească creditul de consum, dar nu în lei, ci în euro, iar depozitele în valută nu vor creşte cu aceeaşi viteză. Atunci va fi o problemă. Astfel, creditul de consum, care în prezent se află foarte jos, va trebui să fie finanţat mult mai mult pe baza lichidităţilor atrase din piaţa locală, dar cred că acesta este oricum un lucru bun. O astfel de situaţie va ajuta la îmbunătăţirea lichidităţii la nivelul întregii ţări. Dar, repet, pentru următorii ani nu văd deloc o astfel de problemă şi nu va fi limitată capacitatea băncii de a se dezvolta pe piaţa românească sau de a finanţa creşterea economică a României.
Banca Naţională a Austriei a emis săptămâna trecută o serie de instrucţiuni prin care condiţionează avansul creditării la subsidiare de creşterea refinanţărilor locale, în principal prin depozite, dar şi prin emisiuni pe piaţa locală şi fonduri de la instituţii supranaţionale precum Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) sau Banca Europeană pentru Investiţii.
Astfel, susbsidiarele care sunt expuse în mod deosebit trebuie să se asigure că raportul dintre noile împrumuturi şi refinanţarea locală (raportul dintre credite şi depozite incluzând refinanţarea locală) să nu depăşească 110%, ceea ce echivalează cu posibilitatea de a finanţa cu un euro o sucursală dacă aceasta atrage 10 euro din piaţa locală.
Şeful Erste spune că ţările în care lichiditatea este la un nivel suficient au şi sisteme bancare sănătoase, care pot susţine în continuare economiile, iar o acţiune în acest sens va ajuta şi România în a-şi consolida poziţia pentru următorii ani.
„România este într-o poziţie foarte bună, dar cred că în următorii ani va fi mai bine pentru ţară şi pentru sistemul bancar dacă lichiditatea se va îmbunătăţi. Şi mai cred că Banca Naţională a României face o treabă foarte bună în această direcţie, nefiind nevoie de niciun impuls din afara ţării (…) Cred că managementul lichidităţii realizat de banca centrală este foarte, foarte bun. Au fost foarte duri cu noi (BNR – n.r.) şi dacă vor avea nevoie să crească lichiditatea o vor putea face. Există încă destul spaţiu pe această zonă. Nu suntem deloc îngrijoraţi”, a explicat Treichl.
El a arătat că analiştii şi criticii deşi prezintă regiunea într-o lumină nefavorabilă, cu un grad mare de credite neperformante şi o creştere economică firavă, uită spre exemplu că România a luat măsuri de ajustare greu de imaginat pentru alte state din UE.
„România a luat deja o serie de măsuri foarte dure în ultimii ani, care au lovit multă lume, au fost foarte neplăcute pentru multe persoane din România şi care au cauzat, de asemena, o serie de credite proaste în banca noastră doar pentru că veniturile populaţiei au fost tăiate şi clienţii nu şi-au mai permis să ramburseze. A trebuit să înregistrăm provizioane uriaşe, dar aceste măsuri au fost deja luate, iar acum, dacă vin investiţiile în infrastructură şi lucrurile se vor îmbunătăţi uşor, situaţia va fi tot mai bună. Gândiţi-vă ce s-ar fi întâmplat dacă oricare dintre măsurile deja luate în România ar fi fost adoptate de către o ţară din Europa de Vest. De neimaginat. În prezent, cred că Europa de Est este într-o formă mai bună să facă faţă crizei decât era în 2008, inclusiv România”, a mai spus Treichl.
