Toate SIF-urile au crescut cu 15% după anunţarea deciziei de majorare a pragului. Evoluţia depinde de condiţiile externe.
SIF-urile îşi temperează creşterile la 9% în jurul orei 12:50
După doi ani de tergiversări şi amânări, Parlamentul a adoptat creşterea pragului maxim de deținere de acțiuni ale SIF-urilor.
Indicele BET Fi al SIF-urilor şi al Fondului Proprietatea a trecut pe creştere explozivă după reluarea tranzacţionării SIF-urilor: +12%. SIF-urile cresc aproape cu maximul admis de 15%. De asemeni, cotaţiile companiilor la care SIF-uri au interese majore, cum sunt Biofarm, Broker Cluj, Turism Felix au creşterile maxime admise de sistem.
Pentru ca evoluţiile pozitive ale acțiunilor SIF să fie durabile, este nevoie și de condiții internaționale favorabile. În 2005, când pragul de deţinere a fost majorat de la 0,1% la 1%, valoarea SIF-urilor a urcat cu 175%.
„Valoarea de piaţă a SIF-urilor s-ar putea dubla, ca urmare ridicării pragului“, a declarat , Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor. În prezent SIF-urile se tranzacţionează la preţuri cu circa 60% mai mici decât valoarea activelor lor, care sunt tot acţiuni cotate la bursă, în marea lor majoritate. Estimările de piaţă prevăd că discountul dintre preţul de la Bursă al acţiunilor SIF şi valoarea activelor lor să scadă la jumătate.
Ar înseamna că valoarea de piaţă a SIF-urilor să crească chir şi cu 500 mil. euro. Capitalizarea cumulată a celor cinci SIF-uri era ieri de 585 mil. euro, în timp ce valoarea activelor nete se ridica la finalul lunii noiembrie la peste 1,4 mld. euro.
Mai mult, administratorii marilor fonduri de investiţii prezente în România, spun că pragul ar trebui desfiinţat. “Pragul de la SIF-uri este una dintre măsurile care nu-şi au rostul pe o piaţă de capital din UE. Din punctul nostru de vedere, pragul de deţinere de la SIF-uri ar trebui ridicat complet. Acesta ar fi un prim pas foarte important in dezvoltarea pieţei locale de capital si atragerea investiţiilor străine. De asemenea, ar atrage si o majorare a preţului acţiunilor tranzacţionate“, a declarat Adrian Pop, manager de portofoliu la societatea suedeză East Capital, care administrează active nete de 3,5 miliarde euro şi are o expunere de 72 milioane euro în România.
Majorarea pragului la SIF-uri permite investitorilor să acumuleze pachete mai mari de acţiuni SIF şi să-şi numească reprezentanţii în consiliile de administraţie. SIF-urile au acum milioane de acţionari, dintre care majoritatea sunt pasivi. Creșterea previzibilă a cotațiilor SIF-urilor va scoate din amorțeală acețti acționari pasivi, sau unora chiar le va aduce aminte că sunt acționari.
Teoretic, numărul minim de acționari ai unei SIF poate ajunge la 20! Dar chiar și cu mai mulți adunările generale ale acționarilor vor putea lua decizii strategice importante.
Shoguni în pericol
Supremaţia şefilor SIF va fi şi mai aprig contestată acum. Dintre aceştia unii se numără printre cei mai longevivi lideri de companii din România, fiind în funcţie încă de la înfiinţarea SIF-urilor. Numarul redus de acţionari puternici a făcut dintotdeauna simplă (re)alegerea conducerilor SIF-urilor.
Mulţi dintre şefii SIF-urilor au fost, în fapt adversarii creşterii pragului maxim de deţinere. În momentul legii de înfiinţare a SIF-urilor, acum 12 ani pragul , atunci de 0,1% se justifica prin reticenţa politică de a liberaliza administarea activelor ecomnomiei naţionale. Argumentul a rezistat multă vreme după aceea, mai mult sau mai puţin transparent, ascunzând uneori interese meschine, chiar şi atuinci când pragul a fiost ridicat la 1%.
Acum, singurul preşedinte de SIF care a fost dispus să răspundă la telefon a fost şi cel mai recent numit, Costel Ceocea, de la SIF Moldova. „Este o decizie firesască și ne va ușura activitatea de administrare. Se vor putea intruni mai ușor și cvorumurile la AGA. Va spori și încrederea în piața noastră și investitorii străini, de care depind performanțele acesteia vor reveni“, a declarat Costel Ceocea, pentru MONEY. ro
Semn bun
Preşedintele SIF Moldova ştie bine ce zice. Ieri, la o conferinţă a Asociaţiei Investitorilor pe Piaţa de Capital, reprezentanţii fondurilor de investiţii au relevat legătura dintre creşterea pragului de deţinere la SIF-uri şi succesul ofertelor de vânzare a pachetelor de acţiuni ale statului.
Investitorii vor cere discounturi pe care funcţionarii statului le vor considera innacceptabile căci este vorba de „perle ale coroanei“ cum sunt Romgaz, Hidroelectrica, sau Nuclearelectrica. Investitorii consideră, inclusiv din cauza existenţei unei restricţii precum pragul la SIF, că piaţa este riscantă şi că drepturile acţionarilor pot fi încălcae uşor. Şi de aceea sunt dipuşi să plătească mai puţin.
Că să vedeţi pe larg ce au spus repretentanţii investitorilor, citiţi mai departe în
