Şapte companii, dintre care patru chinezeşti, au depus o ofertă pentru construcţia termocentralei Vimetco de 250 de MW din Tulcea, potrivit unui comunicat al grupului rus. Acestea sunt China Huadian Engineering, China National Electric Engineering, Consortium of Hyundai Engineering & Construction Co. Ltd. Korea (HDEC) şi Itochu Corporation & Hyundai Engineering & Construction Co. Ltd. (ITOCHU), Metka S.A., Minmetals Engineering Co. Ltd., Siemens şi Sinohydro Corporation Limited.
Metka este singurul nume mai puţin cunoscut din lista de mai sus şi este o companie greacă specializată în construcţii din sectorul energetic şi infrastructură dar şi în tehnologie legată de industria de apărare.
Vimetco nu a precizat costul investiţiei. Termocentrala va fi construită pe platforma Alum Tulcea, cealaltă companie deţinută de Vimetco în România alături de Alro iar finanţarea va fi asigurată atât din resurse interne cât şi cu bani de la BERD şi bănci comerciale.
Alegerea constructorului va fi făcută la sfârşitul lunii aprilie a anului viitor. Termocentrala va fi în cogenerare şi va livra electricitate pentru Alum şi parţial Alro precum şi abur pentru municipiul Tulcea.
“În zona operaţională, an integrat extracţia cu producţia de alumină, realizând o reducere semnificativă a costurilor, dar şi securizând alimentarea cu materie primă pentru Alro Slatina. Suntem hotărâţi să ne asigurăm necesarul de materii prime, inclusive energie electrică, pentru a putea continua planurile de dezvoltare pentru România şi pentru a consolida producţia locală de aluminiu”, a spus Gheorghe Dobra, director Alro şi CEO Vimetco.
Alro Slatina este cel mai mare consumator de electricitate din ţară cu aproape 6% din producţia României. Compania din Slatina este abonată de ani de zile la energia hidro, cea mai ieftină din ţară. Anterior, Alro a mai avut un proiect de termocentrală pe cărbune în Turnu Măgurele, proiect care ar fi urmat să fie făcut împreună cu InterAgro, compania miliardarului Ioan Niculae. Termocentrala ar fi urmat să aibe 1.000 MW la un cost de un miliard de dolari însă venirea crizei a anulat proiectul.
