Din această cauză, în Parlamentul European a reînceput să se agite ideea limitării activității agenţiilor de rating, căci politicienii europeni nu consideră o coincidență momentul anunţului Standard & Poor’s (S&P) de vineri. Retrogradările s-au produs chiar înaintea unor emisiuni-test de obligaţiuni pe termen lung, de mare importanță în contextul crizei datoriilor suverane.
În orice caz, bursele nu au suferit prăbuşirea pe care, în mod normal, o serie de retrogradări ca aceea de vineri ar fi putut-o declanşa.
„Ştirea nu a făcut prea multă senzaţie. Pieţele anticipau de mult un astfel de deznodământ şi îl şi decontaseră în mare parte“, în cotaţiile de până acum, spune Dan Rusu, şeful analiştilor casei de brokeraj BT Securities, în raportul săptămânal de analiză a perspectivelor pieţelor.
În opinia analistului clujean, „testul adevărat abia de acum începe: Spania are programate emisiuni ( de 8 mld. euro, n.r.) săptămâna aceasta, cu maturitate mai mare decât cea a împrumuturilor Băncii Centrale Europene (BCE), care ar fi susţinut succesul licitaţiilor de săptămâna trecută“, spune Dan Rusu, vizând diferenţialul de dobândă dintre banii luaţi de bănci de la BCE (undeva pe la 1%) şi randamentele pe care acestea le încasează de la guvernele Euro (de 5 sau 7 %).
Analistul clujean face aluzie la o regulă elementară a plasamentelor, aceea de a nu lua bani dintr-o parte, pe termen scurt ca să îi plasezi pe termn mai lung, în altăparte, de unde profitul ar putea să nu vină prea repede. Obligaţiunile spaniole au maturităţi până în 2022, iar cele franceze până în 2016. Este diferențialul de dobândă prea mare ca să nu-si maifacă nimeni griji?
Altfel spus, bursele au fost mai curând rezervate, chiar dacă nu au simţit nevoia să confirme încăodată gravitatea deciziilor S&P. Indicii bursieri au scăpat definitiv în domeniul pozitiv la sfârşitul zilei de azi: la Londra, FTSE 100 creşte cu 0,27&, la Frankfurt, DAX +0,96%, şi chiar şi la Parisul „retrogradat“, CAC 40 arăta +0,51%.
Şi Bursa de Valori Bucureşti şi-a văzut de propriile treburi, aşa cum anticipasem în SENTIMENTUl din această dimineaţă, şi cum a sugerat şi BT Securities în raportul său. Vezi și Euro şi bursele mimează cu succes stabilitatea şi consolidarea pragurilor,ca și Se vor deschide mai mult robinetele cu bani? Vezi ştirile care mişcă pieţele.
Indicele BET Fi, cel mai sensibil al bursei (pentru că face media ponderată a cotaţiilor celor 5 societăti de investitii financiare, SIF, şi ale Fondului Proprietatea), a crescut cu 0,95%, investitorii de la Bucureşti fiind mai degrabă uşuraţi că nu trebuie să fie toată ziua în contratimp cu restul lumii.
La Bucureşti, târâş-grăpiş, lumea caută să acumulweze cât mai multe acţiuni ale SIF-urilor, ca urmare a legalizării unui prag mai mare de deţinere maximă a acestora (5% în loc de 1%).
Pe de altă parte, parlametarilor europeni le-ar plăcea să interzică agenţiile de rating.
„Cred că unii membri ai Parlamentului, care sunt în favoarea interzicerii publicării de evaluări negative, vor încerca să reintroducă propunerea mai veche”, a declarat Wolf Klinz, un membru german liberal al Parlamentului European, pentru Reuters. „Unii dintre socialişti şi conservatorii spun că este un lucru bun să ai opţiunea de a interzice publicarea ratingurilor în cazul în care nu vin la momentul nepotrivit”, a adăugat Klinz.
