Autorităţile naţionale, instituţiile UE şi instituţiile financiare internaţionale, precum FMI, Banca Mondială sau BERD, au convenit luni să încerce să încheie o a doua Iniţiativă de la Viena, modelată în linii mari pe cea din 2009.
În primăvara lui 2009, guvernele şi băncile centrale din regiune, autorităţile UE, alături de FMI, BM, BERD, Banca Europeană pentru Investiţii şi alte instituţii relevante, au convenit cu cele mai mari grupuri financiare din Europa de Est, inclusiv Erste, Raiffeisen şi UniCredit, să nu îşi reducă expunerea pe pieţele emergente în contextul crizei financiare mondiale din 2008-2009.
Angajamentul din 2009 a expirat în aprilie 2010.
În prezent, băncile din zona euro se alfă în plină campanie de reducere a activelor şi expunerii la risc, în contextul crizei datoriilor de stat şi noilor reglementări mai dure privind capitalul şi rezervele.
„Am plecat de la această întâlnire cu un consens remarcabil. Acum trebuie să ne aşezăm la masă şi să stabilim detaliile planului împreună cu sectorul privat”, a afirmat economistul şef al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Erik Berglof, după discuţii purtate luni cu reprezentanţii statelor din regiune, oficiali UE, instituţiile financiare internaţionale şi observatori din partea Băncii Centrale Europene.
Berglof a declarat, marţi, în sesiunea de deschidere a confeinţei Euromoney organizată tot la Viena, că întâlnirea de luni a început tensionat, pe fondul nemulţumirilor autorităţilor din statele emergente privind unele măsuri recente, precum cele anunţate de banca centrală a Austriei, dar că discuţiile au evoluat pozitiv şi s-ar fi creat un curent favorabil pentru susţinerea regiunii.
La întâlnirea de luni de la Viena nu au participat reprezentanţi din partea băncilor comerciale.
„Criza din zona euro a dezvoltat noi riscuri în sectoarele financiare ale Europei emergente, de la jumătatea anului 2011. Tensiunile din piaţă, în special din pieţele de capital şi de finanţare, au rezultat în presiuni semnificative spre reducerea riscului în majoritatea ţărilor”, se spune într-un comunicat transmis marţi de Comisia Europeană şi BERD.
Printre principalele grupuri financiare vizate se numără Erste, Raiffeisen, UniCredit şi grupul belgian KBC, potrivit Reuters.
Scopul noii Iniţiative, supranumită în comunicat „Vienna 2.0”, este mai puţin ambiţios decât în 2009, vizând încetinirea ritmului de reducere a expunerii şi riscului pentru a evita o criză de finanţare în Europa emergentă, şi nu menţinerea expunerii pe aceste pieţe, potrivit Reuters.
„În lipsa coordonării, rezultatul ar putea fi un deleveraging excesiv şi dezordonat şi o criză a creditelor”, avertizează instituţiile în comunicat.
Directorul general al Raiffeisen, Herbert Stepic, a declarat la Viena că grupul bancar este hotărât să rămână pe pieţele din Europa emergentă, însă ritmul în care Autoritatea Bancară Europeană vrea să impună consolidarea capitalului face acest obiectiv tot mai dificil de îndeplinit.
„E unul dintre cele mai mari nonsensuri. Vedem Europa Centrală şi de Est ca pe un loc unde vom continua să investim. Nu vom fugi, pentru că regiunea a rămas motorul de creştere economică al Europei”, a spus Stepic.
La întâlnirea de luni au participat reprezentanţi ai autorităţilor din ţările de origine ale grupurilor bancare şi din ţările unde acestea au subsidiare, oficiali ai Comisiei Europene, Autorităţii Bancare Europene, Consiliului European privind Riscul Sistemic, Fondului Monetar Internaţional, Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Băncii Europene pentru Investiţii şi Băncii Mondiale.
Din partea Băncii Naţionale a României a participat viceguvernatorul Cristian Popa şi un reprezentant al Direcţiei Supraveghere din BNR.
Grupurile bancare vor fi invitate la discuţii, prima întâlnire cu reprezentanţii acestora urmând să fie convocată de Comisia Europeană la Bruxelles, „în viitorul apropiat”, se spune în comunicat.
Guvernatorul băncii Austriei, Ewald Nowotny, membru în Consiliul Guvernatorilor BCE, a părut de acord cu o colaborare la nivelul supraveghetorilor, împreună cu instituţiile financiare internaţionale şi Comisia Europeană, pentru a asigura un flux stabil de capital în regiune, dar nu s-a arătat încântat de o nouă înţelegere de tipul Iniţiativei de la Viena.
Nowotny a arătat că băncile nu trebuie să subestimeze efectele implementării Basel III, care împing mai mult către un model de business anglo-saxon decât spre unul continental şi a mai insistat asupra nevoii ca pieţele locale din Europa emergentă să-şi creeze o bază de capital solidă.
La rândul său, directorul general al Raiffeisen, Herbert Stepic, a atras atenţia că procesul de deleveraging (dezintermediere) din Est, estimat că ar putea însemna retrageri de 20-30 de miliarde din ţările europene emergente, va afecta potenţialul de creştere economică din această regiune.
Stepic a evidenţiat că statele din Europa Centrală şi de Est continuă să aibă o creştere economică mai susţinută decât Europa de Vest, întrucât în aceste ţări continuă tranformările, iar oamenii se află într-un continuu proces de eficientizare, de reformare.
Şeful Raiffeisen crede însă că procesul de ajustare prin economisire şi tăiere a cheltuielilor ar putea fi contraproductiv şi reduce potenţialul de creştere al regiunii, insistând pe o anumită moderaţie şi pe implementarea în continuare a reformelor structurale odată cu ajustările fiscale.
Stepic a insitat pe îmbunătăţirea sistemului legal din statele emergente, care să faciliteze executarea garanţiilor, pentru că finanţatorii vor să fie siguri că pot să-şi recupereze banii.
