Peste 4.000 de persoane au ieşit în stradă în Germania împotriva ACTA, dintre care circa 2.000 la Munchen, 1.900 la Hamburg şi aproximativ 700 la Berlin. Proteste au avut loc şi la Leipzig sau Koln. Circa 3.000 de persoane au manifestat şi la Viena. Manifestanţii, majoritatea tineri, au defilat fără incidente până la parlament la apelul Verzilor, al Partidului Piraţilor şi al Tinerilor Socialişti. La 22 februarie, Austria a anunţat că suspendă ratificarea ACTA, preferând să aştepte votul Parlamentului European. Sute de manifestanţi, dintre care mulţi purtând masca ‘Anonymus’ (grupare de hackeri), au defilat de asemenea şi la Paris pentru a denunţa atentatele la adresa libertăţilor pe internet. Mai multe manifestaţii, la care au luat parte sute de persoane, au mai avut loc la Lille, Rennes, Lyon, Marsilia şi Toulouse.
Comisia Europeană a anunţat la 22 februarie că intenţionează să sesizeze Curtea de Justiţie a UE pentru a verifica dacă acordul nu încalcă drepturi fundamentale. Un astfel de proces ar putea, potrivit unor deputaţi europeni, să ducă la amânarea cu doi ani a votului în Parlamentul European programat pentru această vară. La 11 februarie au fost organizate primele manifestaţii în Europa pentru a denunţa pericolele ACTA. Mai multe state, printre care Germania, Polonia, Cehia, Bulgaria şi Letonia, au îngheţat deja procesul de ratificare.
Negociat între Uniunea Europeană, SUA, Japonia, Canada, Noua Zeelandă, Australia, Singapore, Coreea de Sud, Maroc, Mexic şi Elveţia, ACTA urmăreşte să combată contrafacerea în sens larg, de la medicamente la filme sau produse muzicale descărcate ilegal pe internet.
