Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în anchetă sunt suspectaţi doi lucrători de la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie (instituţie în subordinea Ministerului Justiţiei), două persoane angajate pe bază de contract la Serviciul Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor Bucureşti – Biroul de evidenţă a persoanelor nr. 5 şi doi lucrători de la Serviciul de Stare Civilă Sector 1 (la transcriere de acte de stare civilă).
Deocamdată, au fost emise ordonanţe de reţinere pentru trei persoane.
Procurorii au efectuat joi dimineaţa percheziţii domiciliare la 32 de adrese din Bucureşti şi împrejurimi – oraşele Chitila, Otopeni – şi din judeţul Teleorman, fiind ridicate diferite sume de bani în lei şi valută (mii de euro, documente de stare civilă).
Anchetatorii susţin că au existat două situaţii care au determinat tendinţa cetăţenilor moldoveni de a mitui, cu ajutorul unor intermediari, funcţionarii români, în vederea redobândirii cetăţeniei.
În primul rând, erau motivaţi de faptul că parcurgerea procedurilor ar fi implicat cheltuieli de transport, cazare, aceasta deoarece depunerea cererilor de redobândire a cetăţeniei române şi a actelor însoţitoare se face, conform legii, personal de către persoana interesată.
În al doilea rând, pentru cetăţenii moldoveni plecaţi cu viză din Republica Moldova la muncă în ţările Uniunii Europene, deplasarea în România în scopul depunerii actelor ar fi echivalat cu pierderea locului de muncă avut în cadrul ţărilor UE (deoarece unii dintre ei continuau să lucreze fără forme legale, chiar şi după expirarea termenului de şedere legal).
Metoda folosită consta în remiterea de către cetăţenii din Republica Moldova interesaţi a actelor şi sumelor de bani ‘intermediarilor’ (de regulă persoane cu dublă cetăţenie – română şi moldoveană).
Modalitatea folosită era realizată prin intermediul unor cărăuşi (şoferi de microbuze care efectuau curse regulate între municipiul Chişinău şi municipiul Bucureşti), iar cetăţenii moldoveni aflaţi pe teritoriul ţărilor UE remiteau sumele de bani prin transferuri bancare.
Pentru a eluda prevederea legală, care interzice depunerea cererilor prin mandatari, intermediarii au identificat funcţionari coruptibili la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, care, contra unei sume de 50 euro/dosar, introduceau cererile de redobândire a cetăţeniei în circuit şi depuneau diligenţe pentru ca aceste dosare să fie lucrate în regim prioritar şi nu în ordinea înregistrării lor.
Ulterior redobândirii cetăţeniei române, cetăţenii moldoveni (deveniţi şi cetăţeni români), cointeresaţi în dobândirea paşaportului românesc, le remiteau intermediarilor sume cuprinse între 50 euro – 250 euro.
Aceştia remiteau unor funcţionari de la Starea Civilă Sector 1 Bucureşti sume de 5 euro sau 20 lei/fiecare act de stare civilă românesc iar funcţionarii soluţionau rapid cererile, reducând termenul de la 8 luni la o lună sau chiar la 10 zile.
De asemenea, intermediarii, contra unei sume de 100 euro/paşaport, interveneau pe lângă funcţionari din cadrul Direcţiei Generale Paşapoarte pentru emiterea cu celeritate a paşapoartelor româneşti.
Existau şi cetăţeni moldoveni care doreau să-şi stabilească domiciliul în municipiul Bucureşti şi apelau pentru luarea în spaţiu şi eliberarea cărţii de identitate românească la intermediari.
La rândul lor, intermediarii apelau la funcţionari din cadrul Serviciului Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor Bucureşti – Biroul de Evidenţă a Persoanelor nr. 5.
Procurorii susţin că acestă instituţie a devenit un ‘adevărat fief’ al cetăţenilor moldoveni, existând situaţii în care la adresa de domiciliu a unei persoane arondate acestui birou figurau şi până la 1.000 de cetăţeni moldoveni luaţi în spaţiu.
Contra unor sume de până la 50 lei sau diverse alte ‘atenţii’, aceşti funcţionari eliberau documentele de identitate cu celeritate, fără respectarea procedurii legale (prezenţa obligatorie a proprietarilor care luau în spaţiu cetăţenii moldoveni).
Atât funcţionarii implicaţi în acest circuit, cât şi intermediarii şi-au luat măsuri de precauţie cu ocazia pretinderii şi dării sumelor de bani.
Astfel, banii purtau denumirea de ‘taxe de urgenţă’ – în condiţiile în care Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie nu percepe taxă pentru soluţionarea cererilor de redobândire a cetăţeniei române – iar mita este codificată sub numele de ‘kapusta’ (n.n. – varză în limba ucraineană).
Investigaţiile în cauză au fost derulate în colaborare cu Centrul de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei din cadrul Guvernului Republicii Moldova şi Procuratura Republicii Moldova, informaţiile furnizate de aceste autorităţi contribuind în mod decisiv la identificarea şi probarea activităţii infracţionale a unora dintre intermediari.
Informaţiile primare legate de acest caz au fost furnizate, pe parcursul anului trecut, de Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerul Administraţiei şi Internelor.
În prezent, în temeiul unei comisii rogatorii internaţionale, un procuror din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi doi ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie din România participă la audierile unor martori efectuate în Republica Moldova.
