Dacă Teheranul nu dovedeşte palpabil că programul său nuclear este exclusiv civil, atunci SUA vor ataca. Washingtonul va decide când şi cum, fără participarea Israelului, la fel ca în războiul din Golf din 1991. Alternativa este transparentizara totală a activităţilor nucleare iraniene sub monitorizare din partea AIEA.
O a treia variantă nu există. Asta trebuie să le fie clar tuturor. Lumea trebuie să fie pregătită să accepte consecinţele unui conflict armat, printre care explozia preţurilor la petrol şi conjunctura mondială negativă sunt cele mai inofensive. Ce te faci însă când regimul de la Teheran crede cu tărie că posesia de arme nucleare te face de neatins?! Teorie, de altfel, adevărată în lumea modernă, dar drumul până acolo este presărat cu pericolul anihilării totale din partea Occidentului. Nu mai trăim în vremurile Războiului Rece, într-un conflict mondial şi unipolar. Izolarea care se încearcă acum cu Iranul pare să nu mai dea rezultate cum era cazul în secolul trecut. Nici ameninţarea cu atacul militar nu pare să mai impresioneze. Iar politica administraţiei Obama conţine în mod explicit varianta atacului preventiv.