Despre planurile investiţionale ale Petrom, despre viitoarele acţiuni privind Blocul Neptun, dar şi despre cotaţiile internaţionale ale petrolului şi gazelor naturale a vorbit directorul general al companiei, Mariana Gheorghe, într-un interviu acordat AGERPRES.
Petrom a anunţat pentru acest an investiţii semnificative. La cât se vor cifra acestea şi care vor fi sectoarele prioritare spre care se vor îndrepta banii?
Mariana Gheorghe: Noi suntem într-o afacere care are ca natură intrinsecă un volum mare de investiţii. Cu alte cuvinte, de foarte multe ori investim în lucruri în care, în alte industrii, nu ar fi investiţi. Investiţie înseamnă creştere de capacitate, creştere de volum. Noi trebuie să investim ca să menţinem volumul de produse, ceea de foarte multe ori este contraintuitiv. În ultimii şapte ani am investit 7,7 miliarde euro, circa 1,1 miliarde euro pe an, pentru a ne atinge obiectivele strategice care au fost determinate de situaţia companiei, de condiţia acesteia la momentul privatizării, dar şi de oportunităţile de piaţă. Acest peste un miliard euro s-a dirijat către cele trei divizii ale noastre şi acelaşi lucru va continua şi în viitor. În trecut, 60-70% din investiţii au fost realizate în explorare şi producţie de petrol şi gaze, 15-20% în rafinare şi marketing şi diferenţa a fost în gaz şi electricitate. Asta înseamnă că ne-am concentrat pe ceea ce este corp-business-ul nostru, explorare şi producţie de petrol şi gaze, şi apoi ne-am uitat în midstream şi downstream, astfel încât să creştem valoarea acestor produse primare, petrolul şi gazele, pe pieţe care sunt adiacente, cum ar fi rafinarea şi marketingul, pentru ţiţei, şi electricitatea pentru gaze. Ce facem în 2012? Ne propunem un nivel similar de investiţii, în jur de un miliard euro, care este însă subiect de aprobare în Adunarea Generală din luna aprilie, iar direcţiile de utilizare a acestor bani sunt aceleaşi ca şi în trecut, acum crescând mai mult ponderea de la E&P, pentru că am redus cererea de investiţii pe partea de electricitate şi gaze, având în vedere că am terminat investiţiile în construcţia capacităţii de electricitate. Pe E&P ce avem? Circa 70% din acest miliard de euro. Ne uităm la creşterea capacităţii de dezvoltare a produselor prin aşa numite proiecte de redezvoltare a câmpurilor, la activitatea de explorare, pentru că am avut un an foarte bun anul trecut şi continuăm să explorăm, atât onshore cât şi offshore, şi bineînţeles, la proiectele de eficientizare, care sunt proiecte de continuă atenţie pentru E&P. În cazul Rafinării, ne concentrăm asupra modernizării Petrobrazi, iar la Gaz &Power am terminat construcţia şi acum ne concentrăm asupra punerii în operare a centralei pe gaz de la Brazi.
Recent, aţi anunţat descoperirea unor cantităţi foarte mari de gaze în blocul Neptun din Marea Neagră. Care sunt următorii paşi? Câţi bani vor fi investiţi şi când estimaţi că o să înceapă extracţia?
Mariana Gheorghe: Ştirile şi veştile după această primă sondă au fost foarte încurajatoare pentru noi şi partenerul nostru, care este şi operatorul acestui joint-venture, ExxonMobil. Au fost încurajatoare pentru că, bănuiesc că ştie toată lumea, riscurile în activitatea de explorare, şi mai ales în explorarea la mare adâncime, sunt foarte mari. De obicei una din cinci sonde este de succes, dă rezultate. De aceea au fost foarte încurajatoare. Noi am identificat acumulări de gaze. Ne restrângem tot mai mult gradul de incertitudini, dar, pe de altă parte, riscurile şi incertitudinile în orice fel de explorare rămân foarte mari. Care sunt paşii următori? Sunt determinaţi tocmai de acest obiectiv de a reduce tot mai mult incertitudinile pentru a ne lua riscurile care provin din eventuala explorare. A doua direcţie este să determinăm comercialitatea acestei descoperiri. Ce numim noi comercialitate în contextul dezvoltării explorării, producţiei unui astfel de zăcâmânt, cuprinde toate costurile, dar şi datele legate de ce nivel de volume şi mediu comercial trebuie să avem pe baza ipotezelor noastre, astfel încât să începem exploatarea zăcământului. Aceasta presupune mai multe studii 3D, cu tehnologia cea mai avansată, pe o suprafaţă de mii de km pătraţi. Pe de altă parte, vom dezvolta, în mod sigur vor mai fi şi alte sonde de explorare pentru a determina mărimea posibilă a acestor zăcăminte şi în final, vom realiza un concept de dezvoltare, pe baza acestor două elemente- sonde de explorare şi seismic-, a zăcământului, astfel încât să vedem care sunt ipotezele de costuri, de operare, de logistică şi de exploatare şi care sunt posibilele venituri din astfel de producţie. Toate ne vor duce la câţiva ani înainte de a avea o decizie de astfel de dezvoltare, de investiţie. Apoi începe programul de investiţii propriu-zis în construirea de platforme, de canale de distribuţie, de transport şi apoi de vânzare a gazului pe care sperăm să îl exploatăm. Acest lucru ne va duce către finele acestei decade până când vom vedea înapoi bani. Până atunci va trebui să investim miliarde de euro, astfel încât să ajugem în momentul în care producţia, primele molecule de gaze să fie vândute.
În privinţa reţelei de distribuţie, aveţi în vedere deschiderea de noi staţii pe pieţele externe? Există un program de închidere sau vânzare de benzinării considerate nerentabile pentru Petrom?
Mariana Gheorghe: În cei şapte ani, sectorul de Rafinare & Marketing a reprezentat o direcţie prioritară a efortului investiţional şi a transformării şi restructurării. De ce? Pentru că au fost acele segmente de business care erau nerentabile, care cauzau pierderi şi nu profituri în lanţul de valoare pe care ni l-am propus. Ce a însemnat acest lucru? A fost tocmai această transformare masivă a reţelei de staţii de benzină care are acum două branduri – Petrom şi Omv (premium şi standard) -şi care operează pe cele patru pieţe: România, în majoritate, din totalul de circa 800 de staţii, 545 sunt în România, şi celelalte pieţe: Moldova, Bulgaria şi Serbia Toate aceste pieţe şi nu numai, în toată Europa, şi rafinarea şi marketingul sunt supuse unor presiuni deosebite, cauzate de două motive:: de evoluţia preţului de ţiţei, care, fiind atât de ridicat, pune presiune asupra marjelor acestor elemente de valoare adăugată, şi, pe de altă parte, de presiunea cererii şi a volumelor, având în vedere că a fost o recesiune de trei ani, care a avut impact asupra cererii. În acest context, ceea ce face toată lumea şi facem şi noi pe cele patru pieţe este o continuă optimizare şi eficientizare a acestei activităţi. Asta înseamnă că, în funcţie de evoluţia traficului, a cererii pe o anumită piaţă, anumite staţii se închid, altele, având o poziţie mai bună şi trafic mai mare, pot să fie dezvoltate şi îmbunătăţite ca performanţă şi acest proces este continuu. Nu avem planuri, la această oră, de creşteri masive, pentru că nu avem încă cerere. Să sperăm că vor fi mai multe drumuri, mai multe autostrăzi şi atunci să avem mai multe oportunităţi. Nici nu avem planuri de a vinde un număr mare de staţii. Pe de altă parte, întreaga piaţă de rafinare şi marketing este într-un proces de reformare. Grupul OMV, din care facem parte, a anunţat şi a ieşit deja de pe două pieţe, tocmai din cauza acestor presiuni de piaţă la care trebuie să facă faţă.
Centrala de la Brazi şi Parcul eolian Dorobanţu când încep să livreze energie electrică în sistem?
Mariana Gheorghe: Am început la Dorobanţu în octombrie anul trecut. Sunt primele cantităţi de
electricitate pe care Petrom le livrează. E adevărat că este o capacitate mai mică, de 45 MW, dar este pentru noi o intrare pe o piaţă pe care credem că putem să jucăm şi să ne aducem o contribuţie frumoasă. Al doilea proiect este centrala pe gaz de la Brazi. Construcţia am finalizat-o anul trecut şi am început teste comerciale astfel încât să putem să intrăm în operare comercială. Din păcate, am avut un incident tehnic care a determinat oprirea acestor teste şi suntem în poziţia în care putem spune că va trebui cel puţin prima jumătate a acestui an ca să finalizăm curăţirea, testarea şi pornirea acestei centrale. Prevedem începerea operaţională abia în a doua jumătate a acestui an.
Aveţi estimări legate de evoluţia pe plan internaţional şi local a preţului petrolului şi, implicit, carburanţilor, şi preţului gazelor? Care consideraţi că ar trebui să fie preţul gazelor pentru a vă acoperi cheltuielile?
Mariana Gheorghe: Operăm într-o piaţă şi cu produse ce au vocaţie internaţională. Cu alte cuvinte, operăm pe principiile pieţei internaţionale şi nu pe principii locale. Se operează pe o piaţă unică şi cu, n-am găsit încă traducerea de la comodity, pentru că aceste produse energetice sunt comodities. Cu alte cuvinte, se comercializează la nivel internaţional, într-o piaţă total interdependentă şi cu reguli uniforme pentru toată piaţa aceasta internaţională. Sunt două produse cu două dinamici diferite. Vorbim de combustibili şi de gaze. Combustibilii sunt rezultatul acestui lanţ valoric pe ţiţei, care se bazează pe producţia de ţiţei, în cazul nostru este o producţie locală, dar alţi operatori au ţiţei importat, apoi rafinarea, care în cazul nostru este iarăşi locală, şi a treia este componenta de distribuţie, şi iar sunt reţele locale de dimensiune internaţională. Ce se poate face este determinat de cele două componente, componenta internaţională, preţul internaţional la ţiţei şi la cotaţiile de produse, respectiv, benzina şi motorina, şi apoi componenta locală, care determină concurenţa între diverşi operatori prezenţi în România. Când vorbim de componenta internaţională, orice operator, nu numai Petrom, vreau să subliniez că nu este o politică numai a Petrom ci o politică a tuturor operatorilor din România, din Europa şi din lume, tocmai datorită faptului că nu toată lumea are resurse, este dependent într-o măsură sau alta de importuri. Noi suntem, de exemplu, la ţiţei dependenţi în procent de 65%, la produsele petroliere, în funcţie de capacităţile existente, vorbim de benzină şi motorină, între 30 şi 50 la sută, depinde de an. Deci există o dependenţă foarte mare de import. Componenta internaţională este dată de cotaţiile internaţionale de ţiţei ce trebuie traduse în lei, pentru că este o economie în lei, nu este nici în dolari nici în euro. Apoi trebuie să adăugăm componenta de taxare, care este locală, în anumit nivel. Noi, fiind parte din piaţa europeană, avem şi anumite obligaţii faţă de piaţa europeană asupra componentei de taxare din preţul combustibililor La această oră, grosso-modo, vorbim, din preţul care se aplică în staţiile noastre, 50% este pentru operator şi 50% pentru stat. Referitor la predicţie sau prognoză, aşa cum spuneam, sunt comodităţi şi aceste produse comercializate internaţional evoluează pe baza a două componente, o dată datele fundamentale de cerere şi ofertă globală, nu locală, şi a doua componentă, cea de speculaţie, care este determinată foarte mult de evoluţia stocurilor şi de evoluţia instrumentelor financiare derivative internaţionale, care de foarte multe ori se bazează pe speculaţii geopolitice şi alte interpretări. Aceste două componente nimeni nu le poate previziona. Poate să vadă un pic evoluţia elementului fundamental, cererea şi oferta globală, în anumită măsură, pentru că nu ştim ce face China, ce face Brazilia, putem să ne exprimăm o părere şi pe baza asta să faci o prognoză, dar componenta speculativă este foarrte greu de determinat şi de aceea sunt unii care fac bani şi pierd bani pe pieţele internaţionale cu comerţul acestor comodităţi.
La gaze este o situaţie diferită, pentru că ele nu sunt atât de circulabile, pentru că au nevoie de infrastructură, dar în Europa este o singură piaţă, piaţa unică europeană, pentru toate produsele, inclusiv gaze. La această oră este vorba de componenta de import, care a fost stabilită pentru februarie-martie, dacă nu mă înşel, la 64-65%, per total. Ca medie este undeva la 20-30%, istoric vorbind, şi probabil este şi determinată de cerere, care e de circa 14 miliarde metri cubi şi de producţia locală, de circa 11 miliarde metri cubi. Datorită acestor elemente macro, undeva cererea de import este la trei miliarde metri cubi pe an, care înseamnă 30% din total piaţă. Deci evoluţia preţului în România este determinată de evoluţia contractelor de import, care sunt în acest moment de sorginte rusească, şi de evoluţia preţurilor şi reglementărilor de pe piaţa de gaz domestică. La această oră aşteptăm şi noi rezultatele discuţiilor dintre Fondul Monetar Internaţional şi Guvern ca să înţelegem care va fi evoluţia acestei componete locale pentru ca, apoi, în funcţie de acest coş, să putem să vedem şi noi o prognoză a preţului local.
Aţi solicitat Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei o majorare a preţului la gaze şi dacă da, cu cât?
Mariana Gheorghe: Este o situaţie foarte interesantă pe piaţa de preţuri a gazului în România pentru că, în conformitate cu Legea gazelor, acest produs, gazul, se comercializează pe principiile pieţei libere şi anume cerere şi ofertă. Însă, există un Ordin administrativ, care e de putere legală inferioară, dar care determină un coş obligatoriu pentru toţi operatorii din piaţă, inclusiv pentru producători, astfel încât distribuitorii trebuie, când se adresează consumatorului final, să introducă în pachetul de furnizare, obligatoriu, şi componenta de import şi componenta de producţie locală în procent determinat de ANRE. Acesta este elementul administrativ, obligaţia coşului şi obligaţia unui procent determinat de ANRE. Acest lucru indirect, pe baza acestei recomandări pe care ANRE o face distribuitorului, sau recunoaşterea preţului final, duce la un preţ care din ultimii trei aproape patru ani nu s-a schimbat. Asta creează presiune. Am avut un dialog cu autorităţile însă noi trebuie să respectăm legile şi ordinele din industrie pentru că suntem o companie ce lucrează pe principiul legalităţii, altfel ar fi foarte greu să operăm pe bază de bună voinţă sau bună discreţie a fiecăruia.
Care credeţi că ar fi perioada optimă pentru scoaterea la vânzare a pachetului minoritar de acţiuni al Petrom?
Mariana Gheorghe: Statul român deţine peste 20 la sută din acţiunile Petrom şi este singurul care poate să decidă cât timp le ţine şi cât ţine. Ne-am exprimat sprijin total faţă de acţionariatul Stat. Atunci când decide să facă acest pas, dacă îl face, am transmis că îl vom sprijini cu roadshow, cu informaţii şi cu prezentarea acestei poveşti de succes a transformării Petrom şi a perspectivelor solide pe care le are Petrom pentru o perioadă mai lungă, astfel încât să putem să maximizăm potenţialul succes al acestei tranzacţii. Aşa că timpul acestei acţiuni depinde doar de decizia statului român.
Petrom a obţinut anul trecut un profit record. Cum estimaţi că vor evolua anul acesta rezultatele financiare şi, în acest context, cum comentaţi declaraţia preşedintelui Traian Băsescu legată de profitul record al Petrom din 2011?
Mariana Gheorghe: Petrom a trecut printr-un proces de transformare de şapte ani, sprijinit de peste şapte miliarde euro ca investiţii. Cred că toată lumea ar fi trebuit să fie supărată dacă noi nu am fi realizat profituri, dacă am fi cheltuit banii aceştia fără a realiza un impact pozitiv asupra rezultatelor financiare şi operaţionale ale companiei. Acest profit este rezultatul a şapte ani de modernizare, de transfer, de eficientizare şi de investiţii pe care acum le vedem cuantificate în trei direcţii, un profit al companiei care este în totalitate reinvestit. În şapte ani am avut circa 31 miliarde lei profit operaţional înainte de taxare şi depreciere şi am investit 30 miliarde lei, pe de o parte. Pe de altă parte, sunt 45 miliarde lei taxe colectate şi plătite către statul român. În momentul în care vorbim de profit, conotaţia este că acele profituri se duc cuiva. Ele sunt reinvestite în economia românească. 17.000 de furnizori ai Petrom se bucură de aceste profituri. 17.000 cred că este un număr care pentru oricine reprezintă ceva. Ne-am uitat la un număr de angajaţi ai acestor companii – peste 70.000 de oameni sunt beneficiarii acestor investiţii pe care le facem. Acesta este răspunsul pe care pot să îl dau. Suntem o companie cu peste 20.000 de oameni care muncesc din greu pentru a atinge aceste rezultate, care sunt în strictă respectare a legalităţii şi a unor principii comerciale de dezvoltare sănătoasă a unei companii. Noi suntem foarte importanţi pentru economia românească ca şi alţi operatori din energie şi credem că este de datoria noastră să asigurăm producţia continuă a acestor produse de bază, care sunt de vocaţie naţională, nu sunt doar pentru anumite categorii de companii sau de oameni, pentru că, atât gazul cât şi combustibilul şi energia electrică, au vocaţie naţională, sunt pentru toată lumea, sunt produse care de siguranţă a existenţei unei ţări în diverse forme. A doua dimensiune, faptul că am realizat aceste profituri dovedeşte încă o dată că am legalizat profiturile pe care o companie de mărimea şi de natura acestei activităţi trebuie să o facă. În final, nu spunem că suntem mai speciali decât alţii, spunem doar că facem o activitate profesională, legală şi cu toată considerarea pentru impactul economic şi social pe care îl avem, dar în acelaşi timp credem că acest lucru este de respectat. Ne pare rău că domnul preşedinte a ajuns la această concluzie. Sper însă să îşi reconsidere această atitudine şi să vadă lucrurile bune pe care această companie le face în societatea românească.
Pentru că tot am alunecat puţin spre partea politică, ne puteţi spune care este poziţia soţiei premierului Mihai Răzvan Ungureanu în cadrul companiei?
Mariana Gheorghe: Doamna Ungureanu nu este salariată a Petrom. Ceea ce ştimnoi este că are un contract de consultanţă medicală cu OMV AG din Viena şi, în cadrul acestui contract, ea desfăşoară atât activitate pentru Petrom, în board-ul, în Consiliul de Administraţie al unei filiale a noastre, Petromed, care desfăşoară numai activităţi medicale, cât şi activităţi de sprijin, de mecenat medical pe care compania îl are în legătură cu angajaţii săi, astfel încât să ajute social, medical, anumiţi angajaţi aflaţi într-o anumită situaţie dificilă.
