La rândul său, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a explicat că această nouă strategie anticorupţie se deosebeşte de precedentele prin caracterul său „comprehensiv, integrat şi de generalitate”.
Predoiu a arătat că strategia adoptată de Guvern vizează toate puterile statului, dar şi mediul de afaceri, autorităţile locale şi societatea civilă.
„Strategia Naţională Anticorupţie are ca premise asumate politic stabilitatea cadrului legislativ şi instituţional anticorupţie şi alocarea resurselor adecvate pentru buna funcţionare a acestor instituţii”, a susţinut ministrul Justiţiei.
Un element de particularitate pentru noua strategie se referă, potrivit lui Cătălin Predoiu, la prevenirea faptelor de corupţie.
„Strategia pleacă de la premisa că orice caz de corupţie chiar descoperit, investigat şi condamnat de către instanţa de judecată reprezintă implicit şi un eşec al instituţiilor publice în funcţionarea transparentă pe bază de integritate. O serie de obiective ţin, deci, de prevenţia şi educaţia tuturor celor care funcţionează în cadrul instituţiilor publice”, a explicat ministrul.
Ca măsuri de prevenţie propuse din acest punct de vedere, Predoiu a dat exemplul codurilor de etică sau deontologice.
„Acest tip de instrumente era specific până acum doar profesiilor reglementate. Fiecare instituţie care funcţionează cu bani publici ar trebui să-şi includă în reglementările interne proprii de funcţionare fie coduri etice, fie coduri deontologice, fie mecanisme de consultări între şefii instituţiei la diverse niveluri şi angajaţii acesteia, dezbateri interne, adică un întreg proces de conştientizare a problematicii corupţiei şi de fixare a unor obiective interne specifice fiecărei instituţii în raport de specificul său”, a subliniat ministrul Predoiu.
El a explicat că unul dintre obiectivele strategiei se referă la protecţia mecanismelor prin care sunt semnalate posibile cazuri de corupţie înainte ca acestea să se întâmple.
„Scopul principal este prevenţia şi prevenţia presupune în principal o educaţie a angajaţilor din sistemul public, o conştientizare a caracterului nociv al corupţiei atât pentru instituţie şi societate, cât şi pentru persoana care săvârşeşte fapta de corupţie. Dacă aceste măsuri dau greş, rămâne activitatea de combatere a corupţie”, a adăugat ministrul Justiţiei.
El a mai spus că documentul are în anexă şi o serie de planuri de acţiune sectoriale pe fiecare domeniu în parte care se întind pe perioada 2012-2013.
„Aplicarea strategiei (…) va implica şi o serie de modificări legislative, fie în ceea ce priveşte statutul funcţionarului public, fie în ceea ce priveşte regulile privind conflictele de interese. Practic, întreaga legislaţie care va implica combatarea corupţiei va fi în acest moment luată la periat astfel încât să includem în legislaţie experienţa cumulată în aceşti ani anteriori în combaterea corupţiei”, a precizat Cătălin Predoiu.
Pe de altă parte ministrul a amintit că recomandările din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare au fost în sensul ca nu numai Guvernul, ci şi Parlamentul să-şi asume aceste obiective anticorupţie.
„La nivelul coaliţiei, Guvernul va ridica, prin intermediul primului-ministru, problema adoptării unei declaraţii politice de către Parlament, prin care acesta să-şi asume în mod formal obiectivele strategiei şi să le implementeze. De altfel, în cadrul dezbaterii publice care a precedat elaborarea şi adoptarea strategiei în forma sa finală, Parlamentul a fost reprezentat în cadrul şedinţelor tehnice de lucru şi şi-a asumat la nivel tehnic aceste obiective. Ceea ce rămâne acum este ca eventual o declaraţie să formalizeze asumarea acestor obiective şi la nivel politic”, a conchis Cătălin Predoiu.
