Guvernele Irlandei, Portugaliei, Greciei, Italiei, Spaniei, Sloveniei, Slovaciei şi Finlandei au căzut deja, în timp ce Uniunea Europeană luptă pentru a reface stabilitatea economică în cele 27 de statele membre.
Opoziţia românească va împinge austeritatea la o intensitate nemaivăzută de la revoluţia pro-democraţie din 1989, în condiţiile în care guvernul a crescut TVA-ul la 24% şi a redus salariile funcţionarilor publici. Constrângerile de cheltuieli sunt o încercare de a satisface condiţiile impuse după lansarea unui plan de salvare financiară a ţării în 2009 de către Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială.
La Praga, unde coaliţia tripartită s-a destrămat la începutul acestei săptămâni, premierul Petr Necas a obţinut un sprijin ezitant pentru a-şi continua programul de creştere a impozitelor şi reducere a cheltuielilor pe servicii, afectând inclusiv învăţământul superior, pensiile şi asistenţa medicală. Unii parlamentari care au părăsit coaliţia s-au poziţionat totuşi de partea lui Necas, ţinând cont de avertismentele unor economişti respectaţi că măsurile de austeritate esenţiale vor fi mai dureroase dacă vor fi amânate.
Peste 100.000 de persoane au protestat la Praga în urmă cu o săptămână, una din cele mai mari manifestări de nemulţumire de la Revoluţia de Catifea care a pus capăt comunismului cu 22 de ani în urmă.
Economia Ungariei este şi ea afectată de o criză a creditelor, iar premierul Viktor Orban a cerut vineri FMI să negocieze rapid acordarea unui credit de urgenţă pentru Budapesta în caz de turbulenţe pe piaţa europeană a obligaţiunilor.
Olanda risca să rateze, pentru al cincilea an, ţinta de deficitbugetar stabilită de UE, înainte ca guvernul premierului Mark Rutte, care a demisionat la 23 aprilie, să ajungă la un acord cu opoziţia săptămâna aceasta că va menţine măsurile de austeritate până la noi alegeri în luna septembrie, în condiţile în care principalul său aliat – Partidul Libertăţii – i-a refuzat sprijinul. Parlamentul olandez a ajuns joi seară la un acord asupra unui plan de austeritate pentru 2013, cerut de Comisia Europeană. Cele două partide din coaliţia guvernamentală – liberalii (VVD) premierului demsionar, Mark Rutte, şi creştin-democraţii din CDA – au obţinut sprijinul a trei mici partide din opoziţie asupra unui set de măsuri ce vizează, în principal, majorarea TVA, reducerea bugetului alocat cheltuielilor de sănătate şi îngheţarea salariilor unor categorii de funcţionari.
Atât Grecia, cât şi Franţa sunt în agonia unor campanii electorale înflăcărate, în care candidaţii opoziţiei câştigă teren din cauza dificultăţilor pe care le presupun măsurile de echilibrare a bugetului.
