FT relevă situaţia dificilă a României, cu perspectiva scăderii investiţiilor şi a evitării ei de către investitorii imobiliari.
Titrând ”Polonia, Cehia şi Slovacia formează super-sectorul bancar regional”, FT relevă că diferenţierea este vizibilă mai ales în sectorul bancar. În timp ce Ungaria, România, Bulgaria şi statele baltice se luptă cu o datorie substanţială denominată în valută străină şi cu o creştere greoaie a volumului de credite, cele trei ţări care constituie nucleul regiunii – Polonia, Republica Cehă şi Slovacia – au bănci bine capitalizate şi profitabile.
Creşterea volumului de credite în Europa emergentă pare să fi slabit considerabil, deşi ţări care sunt mai puternice pe plan intern şi au o bază de depozite în creştere – cum ar fi Polonia, Slovacia şi Cehia – par mai izolate.
Banca Reglementelor Internaţionale, care monitorizează fluxurile de finanţare, a constatat că activele băncilor internaţionale în Europa de Est au scăzut cu 33 de miliarde de dolari în al treilea trimestru al anului trecut iar scurgerile de capital par să continue, potrivit unui studiu realizat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare /BERD/.
Cu toate acestea, temerile că băncile străine ar putea fi obligate să scape de activele de pe pieţele emergente nu s-au adeverit. Puţini analişti se aşteaptă la schimbări majore în viitorul apropiat. Unul dintre motive este faptul că unele filiale din Republica Cehă, Polonia şi Slovacia fac profituri solide, care le face active valoroase.
În general, sectorul bancar polonez a făcut un profit record de 15,7 miliarde zloţi (3,7 miliarde euro) anul trecut. Băncile cehe au realizat şi ele un profit decent de 53,4 miliarde coroane (2,1 miliarde euro), în uşoară scădere din 2010, din cauza obligaţiunilor greceşti. Băncile slovace şi-au văzut profiturile făcând un salt de 34% la 674 milioane de euro anul trecut. Toate cele trei ţări şi-au îndeplinit cu uşurinţă noile cerinţe de capital pentru sector.
Poate că Europa Centrală şi de Est se întinde de la Marea Baltică până în Balcani, dar în ceea ce priveşte fondurile de capital privat, ea este mult mai restrânsă, constând cu adevărat numai din Polonia, scrie FT în alt articol referitor la investitorii regionali.
Jacek Siwicki, preşedintele Enterprise Investors, un fond pe bază de capital privat cu sediul la Varşovia, a declarat recent că înainte de criza economică internaţională, investitorii săi obişnuiau să-l preseze să se diversifice, dornici să nu piardă alte oportunităţi într-o regiune în creştere rapidă. „Acum, ei spun: ‘Nu ne vorbiţi de Europa Centrală şi de Est, vrem doar să ştim despre Polonia”, a afirmat el. ”Polonia a avut de departe cea mai bună reputaţie în rândul investitorilor de capital privat”, a precizat Siwicki.
Pentru cei care doresc să investească în regiune, alegerea este de obicei între Polonia sau Turcia – alte ţări nu prezintă un interes prea mare, în opinia lui Siwicki. Principalul motiv este dimensiunea ţării – cu 37 de milioane de locuitori reprezintă aproximativ jumătate din populaţia regiunii – precum şi capacitatea de recuperare economică în calitate de una din economiile din UE cu cea mai rapidă creştere.
O analiză efectuată de firma de avocatură CMS şi DealWatch, care au examinat fuziuni şi achiziţii în „Europa emergentă” – Europa Centrală şi de Est, Ucraina şi Rusia – a constatat că au existat 3.792 oferte anul trecut, cu o valoare totală de 150 miliarde de euro, aproximativ la acelaşi nivel ca în 2010.
Raportul CMS a notat: „Ne aşteptăm ca investitorii să stea departe de oferte mici în ţări precum Republica Cehă, România şi Ungaria. Dar, în acelaşi timp, ţările cele mai mari [Rusia şi Polonia] este posibil să asiste la o creştere a afacerilor”.
Un rezultat al acestei lipse de interes din exterior este că în ţări precum Bulgaria, investitorii locali au devenit mai activi. În restul regiunii, unde a existat interes din partea investitorilor mai mari, acesta s-a focalizat de multe ori asupra proprietăţii comerciale.
Ungaria se confruntă cu criza politică şi economică, România şi Bulgaria trebuie să iasă din depresiile post-criză, iar Cehia a alunecat recent înapoi în recesiune.
Deoarece băncile locale tind să fie deţinute de grupuri-mamă vest-europene, care se luptă cu dificultăţi economice acasă, ofertele sunt dificil de finanţat. ”Regiunea a devenit mai puţin omogenă de la declanşarea crizei iar Polonia străluceşte cu adevărat”, spune Robert Manz, managing partner la Enterprise Investors.
În ceea ce priveşte pieţele imobiliare din Europa emergentă, FT relevă că după ce au fost luate măsuri de evitare a riscurilor /risk-aversion/ anul trecut, investitorii au început să achiziţioneze proprietăţi în întreaga regiune. Acum însă, odată cu revenirea îngrijorărilor cu privire la zona euro şi creşterea economică anemică situaţia pare să se schimbe.
Potrivit unui sondaj în regiune realizat Colliers, grupul de servicii în domeniul proprietăţii, 2011 a fost cel mai bun an pentru investiţii imobiliare în regiune după 2007 încoace, înainte de declanşarea crizei, cu tranzacţii de 13,2 miliarde de euro.
Profunzimea şi lichiditatea pieţelor din Polonia şi Cehia le-a făcut mult mai atractive pentru investitori, care au avut tendinţa să evite ţări mai puţin dezvoltate, cum ar fi România – cu tranzacţii de numai 150 de milioane de euro anul trecut – sau tulburate politic şi economic ca Ungaria, care a căzut din grupul de top al regiunii şi a înregistrat vânzări imobiliare comerciale în 2011 de numai 650 de milioane de euro.
„Există o diferenţiere între diferitele ţări din Europa Centrala şi de Est”, spune Rachel Lavine, directoarea Atrium European Real Estate, un fond cu 2,1 miliarde de euro în active cu amănuntul din Europa Centrală şi de Est, în principal în Cehia şi Polonia. „Vom vedea o diferenţă mare între Polonia, Cehia şi Slovacia, pe de o parte, şi Ungaria, România şi Bulgaria, pe de altă parte”, spune ea
Anul acesta este puţin probabil să fie la fel de vibrant ca 2011. Creşterea economică încetineşte în Europa, determinând investitorii să facă o pauză de la cumpărarea de proprietăţi de retail, iar băncile restricţionează creditarea în contextul în care băncile-mamă din Europa de Vest trebuie să îndeplinească cerinţe mai stricte de capital.
Înainte de criză, băncile împrumutau 75% din costul unui proiect. Acum, sunt reticente să meargă la mai mult de 50%. Îngrijorarea că fragilitatea zonei euro va încetini creşterea regională înseamnă că este puţin probabil ca 2012 să fie mult mai bun decât 2011.
Acestea sunt zile profund nesigure pentru Europa Centrală şi de Est. În pofida transformării postcomuniste extraordinare a regiunii în ultimele două decenii, depinde foarte mult de Europa de Vest ca aceasta să cumpere exporturile acestor ţări şi să furnizeze capital. Pentru moment, este mai degrabă ”călcâiul lui Ahile” decât o sursa de putere.
O mare parte a anului 2010 şi începutul lui 2011 a văzut o redresare în regiune, în afară de Balcani. Dar după ce criza datoriilor din zona euro s-a intensificat în vara anului trecut, perspectivele s-au înrăutăţit din nou.
Încrederea în capacitatea Europei de Vest de a stăpâni criza din zona euro a fost erodată în continuare luna aceasta, după ce alegătorii francezi şi în special greci au respins politicile „de austeritate”.
Oficialii UE spun că pregătirile deja făcute înseamnă că o ieşire a Greciei din zona euro nu ar trebui să producă un şoc de proporţiile colapsului Lehman Brothers în 2008. Europa Centrală şi de Est, care a obţinut credit ieftin în anii buni dintre 2003 şi 2008 şi s-a bazat foarte mult pe fluxurile de capital pe termen scurt, şi-a văzut secând banii şi ajungând într-o recesiune profundă.
Dar, aşa cum remarcă Thomas Mirow, preşedintele BERD, multe vor depinde de modul în care investitorii reacţionează. „Aşa cum am vazut cu Lehman Brothers, acest tip de evenimente sunt foarte greu de prognozat, deoarece au un aspect material, un element greu, fizic, dar au, de asemenea, şi un element psihologic”, spune el. „Pentru mulţi investitori majori din Asia, sau Pacific, sau din Americi, este vorba de Europa în ansamblu şi probabil nu vor face diferenţă între ţările mai mici. Nimeni nu ştie dacă investitorii internaţionali vor mai avea încredere că Grecia este un caz singular, aşa cum l-au descris europenii pâna acum”, a precizat el.
Diferenţierea făcută de investitori este importantă, deoarece ţările din Europa Centrală şi de Est sunt acum într-o formă mai bună pentru a face faţă unor şocuri grave, spune Herbert Stepic, directorul executiv al Raiffeisen International Bank, unul dintre cei mai mari creditori din regiune. „Deficitele de cont curent sunt mai mici decât înainte, creşterea costului forţei de muncă a încetinit, competitivitatea a crescut, taxele au scăzut iar nivelul datoriei suverane este pe jumătate comparativ cu restul UE, cu excepţia Ungariei”, a adăugat el.
BERD şi-a redus previziunile de creştere pe 2012 pentru Europa Centrală şi statele baltice de la 3,4% în luna iulie a anului trecut la 1,4% în ianuarie 2012. Cifrele de creştere din primul trimestru pentru ţările din Europa Centrală şi de Est în această săptămână nu au fost ”deloc bune”, potrivit lui Mirow. Cehia a avut al treilea trimestru de contracţie, iar România a căzut înapoi în recesiune.
Mai multă incertitudine vine de la contagiunea prin canalul bancar. Pe măsură ce criza datoriilor suverane s-a intensificat în toamna anului trecut, au reapărut temerile că bănci vest-europene ar putea începe să se retragă din regiune, pentru a îndeplini obiectivele autorităţilor de reglementare de adecvare a capitalului.
Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia, controlată de stat, a achiziţionat anul trecut majoritatea operaţiunilor din Europa Centrală şi de Est ale Volksbank, în afară de o filială românească.
Cei mai mari creditori, printre care UniCredit din Italia, Raiffeisen din Austria şi Erste Group, precum şi Intesa Sanpaolo din Italia şi Société Générale din Franţa, spun că sunt angajate în regiune. Dar UniCredit îşi schimbă strategia pentru a se concentra pe pieţele cele mai profitabile, printre care Polonia, Turcia, Rusia şi Croaţia.
În pofida dificultăţilor, susţinătorii regiunii sunt încă încrezători. Presupunând că criza din zona euro poate fi rezolvată, spun ei, Europa Centrală şi de Est va reveni la creştere. Deşi mai lent decât în cei mai buni ani, va depăşi Vestul. „Dacă te uiţi la statele baltice, la Polonia, Republica Cehă, Croaţia, sunt absolut convins că în următorii câţiva ani, aceasta va fi regiunea care va alimenta creşterea economică pentru Europa”, a concluzionat Andreas Treichl, directorul executiv al Erste Bank.
