„Comisia juridică va lucra în paralel cu plenul pentru a finaliza raportul pentru Legea Big Brother. Sperăm să o avem la votul final”, a spus secretarul Camerei deputatul Georgian Pop.
Întrebat dacă în Comisia juridică se va discuta şi cazul Borbely, Pop a precizat că Biroul Permanent a aprobat ca în paralel cu plenul să se lucreze explicit la raportul privind Legea „Big Brother”.
Pop a mai spus că, în principiu, programul Camerei Deputaţilor pentru săptămâna următoare va include activitate în circumscripţiile electorale.
Comisia juridică a Camerei a decis, luni, să modifice prevederea adoptată anterior la Legea „Big Brother”, stabilind că furnizorii de internet şi telefonie vor fi obligaţi să stocheze timp de şase luni toate datele legate de convorbirile telefonice şi schimburile de e-mail-uri.
Iniţial, Comisia stabilise că aceste date trebuie să fie stocate timp de un an, dar, la propunerea deputatului PNL Alina Gorghiu, deputaţii jurişti au redus la jumătate perioada de stocare a datelor.
O altă prevedere adoptată de Comisia juridică a fost aceea ca procurorii să aibă acces la aceste date doar cu aprobarea judecătorului.
Proiectul legii a fost adoptat, anterior, de Comisia juridică, apoi, din plen a fost retrimis la Comisie pentru modificări.
Ministrul Afacerilor Externe, Leonard Orban, a declarat, în 7 mai, că România riscă amenzi de peste 30.000 de euro pe zi dacă nu va adopta cât mai repede legea privind retenţia datelor, cunoscută şi ca legea „Big Brother”, pentru care este deschisă procedură de infringement împotriva ţării noastre.
Proiectul de lege privind reţinerea datelor de trafic de către operatorii de telefonie mobilă a fost depus la Parlament la începutul lunii noiembrie 2011 de către ministrul Comunicaţiilor de la acea vreme, Valerian Vreme, şi deputatul PDL Adrian Bădulescu, fost ofiţer SRI.
Proiectul care obligă operatorii de telefonie mobilă să stocheze pentru o perioadă toate apelurile şi mailurile a fost adoptat pentru prima dată de Parlament în 2008, dar a fost declarat neconstituţional de către judecătorii Curţii Constituţionale în 2009, deoarece „afectează exerciţiul drepturilor sau al libertăţilor fundamentale – drept la viaţă intimă, privată şi de familie, dreptul la secretul corespondenţei şi libertatea de exprimare”.
