„Lăsaţi bugetul la instanţe. Nu mai suspendaţi aplicarea legii prin ordonanţe de urgenţă aşa încât instanţele să fie dependente bugetar de minister pentru că este un paradox, de exemplu, ca Parchetul General, care este parte a sistemului, să aibă un buget independent şi să şi-l susţină în Parlament, în timp ce instanţele au buget mediat prin MJ. Haideţi să modificăm Legea cu răspunderea materială şi să nu permitem ministrului justiţiei, şi nu contează că sunteţi astăzi dvs, să verifice legalitatea unei hotărâri judecătoreşti ca inspecţie „, a afirmat Pivniceru.
Asociaţia Magistraţilor din România, Asociaţia Procurorilor din România şi Fundaţia Română pentru Democraţie prin Drept au organizat joi conferinţa „Justiţia şi statul de drept”.
Judecătoarea a arătat că sunt două chestiuni de esenţă ale oricărui de stat de drept, dincolo de toate teoriile, respectiv separaţie puterilor în stat şi dreptul de acces la justiţie.
„Mă gândesc că nu ne putem imagina la acest moment că puterea judecătorească este putere separată în stat. De ce fac această afirmaţie?(…) Instituţional, puterea judecătorească nu şi-a găsit un loc între cele trei puteri ale statului. La formarea noului Guvern s-a creat postul de ministru în relaţia cu Parlamentul. A creat cineva vreo instituţie, vreun organism, vreun mecanism de natură a armoniza echilibru între cele trei puteri? „, a susţinut ea.
Mona Pivniceru a criticat şi faptul că de multe ori a văzut hotărâri judecătoreşti neexecutate şi că statul român şi-a făcut un obicei din a lipsi actul de judecată de substanţa lui.
Ea a mai precizat că în perioada 2006-2011 au fost date aproape 3000 de legi, asta reprezentând o inflaţie legislativă, iar peste 1000 din acestea au fost modificate prin ordonanţe de guvern.
Pivniceru a întrebat cum un judecător poate fi obligat sub sancţiunea răspunderii disciplinare să aplice o decizie a Curţii Constituţionale şi în acelaşi timp să rămână obligat să aplice jurisprudenţa CEDO, care este peste acea hotărâre şi contrară deciziei CCR.
„Am mers la o serie de parlamentari, şi îmi pare rău că am o paletă foarte restrânsă pentru că dacă l-aş fi cunoscut pe domnul ministru aş fi mers şi la domnia sa, şi le-am arătat hotărârea CEDO prin care România a fost condamnată tocmai pentru că a aplicat o decizie a CCR care statuase că un text este constituţional. CEDO a spus că procedeul CCR este regretabil şi eronat, iar judecătorul român trebuia să înlăture de la aplicare decizia CCR şi legea română şi să aplice direct Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Această abatere disciplinară subzistă iar judecătorul va fi într-o situaţie dilematică (….) şi va fi sancţionat disciplinar „, a mai subliniat membrul CSM.
În ceea ce priveşte Codul de procedură de civilă, Pivniceru a acuzat că nu s-au anticipat bulversările intrării lui în vigoare şi a avertizat că vor fi mari sincope şi aproape blocaje la instanţele mari din România deoarece agenda judecătorului este blocată deja pe următorii doi ani.
La rândul său, preşedintele Asociaţiei Procurorilor din România, Constantin Sima, a susţinut că termenul de intrare în vigoare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală ar fi mai realist la 1 iulie 2013, având în vedere că pentru acest lucru trebuie comasate instanţele şi parchetele cu mai puţin de şapte judecători şi procurori şi încadraţi 500 de noi judecători.
