După vizita în Polonia, cu atenţia concentrată asupra crizei care ameninţă chiar existenţa monedei comune, ziua cancelarului a cuprins discuţii cu premierul britanic, David Cameron şi o apariţie scurtă în faţa studenţilor de la universitate din Berlin împreună cu premierul britanic şi cel norvegian, Jens Stoltenberg. A fost la două zile după ce Cameron, împreună cu preşedintele SUA, Barack Obama, au cerut acţiune imediată pentru rezolvarea crizei euro.
Merkel şi-a făcut şi ea cunoscut punctul de vedere. Înainte de Consiliul European de la sfârşitul lunii, cancelarul german a subliniat că e nevoie de „mai multă Europă”, spunând că e necesară nu doar o „uniune monetară, ci şi o uniune fiscală, adică mai multe politici bugetare comune”, se arată într-un articol scris de RFI România. Dar mai mult decât orice, a insistat ea, contează uniunea politică. „Asta înseamnă că trebuie pas cu pas în acest proces, să cedăm mai multe puteri Europei şi să permitem Europei să aibă control extins”, declară Merkel.
Deşi a acordat sprijin ideii de uniune bancară, care ar creşte controlul european asupra băncilor importante şi în final ar permite ajutor european direct băncilor, Merkel a declarat că cei care se aşteaptă la un plan complet de la summit-ul din iunie vor fi dezamăgiţi.
„Nu cred că va exista vreun singur summit unde să apară marele plan. Dar ce facem noi de câtva timp şi unde va fi prezentat cu siguranţă un plan de lucru e că avem nevoie de mai multă Europă”, a subliniat cancelarul.
Cameron promite să protejeze Marea Britanie de un superstat european (The Telegraph)
Premierul britanic a promis să-şi „protejeze” ţara de planul german de a crea un superstat pentru eurozonă, cu sisteme comune bancare şi politice. Prim-ministrul a calificat drept „nonsens” sugestia Angelei Merkel că Uniunea Europeană ar trebui să aibă o singură identitate naţională.
Mesajul este sceptic, dar cu toate acestea, Cameron a admis că singura cale de a rezolva criza eurozonei este o integrare mai mare a celor 17 state care folosesc moneda comună. Inclusiv o uniune bancară. Cererea Germaniei de uniune fiscală, politică şi financiară în Eurozonă a stârnit din nou temeri faţă de o Europă cu două viteze, unde un nucleu de ţări încearcă să stabilească reguli pentru întreaga Uniune Europeană. Cameron a insistat că membrii Eurozonei nu vor avea mână liberă să acţioneze contra intereselor economice ale Marii Britanii.
Schimbările din Eurozonă ar însemna că un nou tratat european va trebui aprobat de toate cele 27 de state membre. Soluţiile Angelei Merkel aranjează scena pentru o reluare a summit-ului din decembrie. Atunci, Cameron a refuzat să sprijine pactul european, pentru că nu a obţinut asigurări pentru sectorul serviciilor financiare.
Acum, atenţia e concentrată pe criza din Spania, care se zbate să-şi salveze sectorul bancar. Înainte de a promite sprijin şi pentru alte bănci din Eurozonă, politicienii germani au cerut uniune bancară cu reguli comune şi o singură autoritate de control.
Ministrul britanic de Finanţe a declarat că Regatul Unit va sprijini planul, dar cu un preţ. „Vrem ca euro să funcţioneze. Va avea nevoie de uniune bancară, dar sunt nişte condiţii: să protejăm cea mai importantă industrie a Marii Britanii”, a avertizat George Osborne. Or, Michel Barnier, comisarul european pentru Servicii Financiare, a sugerat că orice uniune bancară ar trebui să includă toate cele 27 de membre. David Cameron a răspuns clar că Marea Britanie nu va adera. „Nu voi cere contribuabililor britanici să sprijine depozitele bancare din Spania sau Grecia. Nu e moneda noastră”, spune clar Cameron.
Corida trebuie interzisă peste tot în Franţa (Le Monde)
Într-un moment în care coridele reîncep şi protestele la fel, speranţa unei interdicţii renaşte o dată cu noul Guvern francez. Cererile oamenilor curg în această direcţie. Pe 11 iunie a avut loc operaţiunea „plicuri roşii şi albe la Elysee”-oamenii au cerut noului preşedinte al republicii suprimarea unui alineat din Codul Penal, care dă mână liberă pentru coride şi lupte de cocoşi în anumite regiuni.
Deşi în principiu sunt interzise şi pedepsite cu doi ani de închisoare şi 30.000 de euro amendă, la fel ca celelalte acte grave de cruzime contra animalelor, coridele şi luptele de cocoşi constituie totuşi două excepţii autorizate de Codul Penal în „regiunile unde poate fi invocată o tradiţie locală neîntreruptă”. În 11 departamente din sudul Franţei, corida se practică încă. Dar şi anul acesta, mobilizarea antrenată de proteste este fără precedent: coridele au reînceput de la începutul lui mai şi vor dura toată vara.
Potrivit unui sondaj IFOP din 2010, nu mai puţin de două treimi dintre francezi spun că sunt în favoarea interzicerii coridelor în Hexagon. Preşedintele a declarat înainte de alegeri că vrea „să găsească soluţii permanente pentru a calma tensiunile”. Or, aceste tensiuni continuă să crească, atât timp cât vocea majorităţii nu va fi ascultată. Corida nu e de origine franceză, ci hispanică şi nu a apărut în Franţa decât de un secol şi jumătate, deci nu poate fi considerată „tradiţie locală”. În plus, însăşi Spania, leagănul coridei, a făcut primul pas şi a interzis corida în Catalonia. E vremea să lăsăm arenele spectatorilor non violenţi şi să terminăm cu masacrele.
