Retragerile zilnice de fonduri s-au apropiat în această lună de 500 de milioane de euro, a spus unul dintre bancheri.
Un al doilea bancher a declarat că retragerile ar fi depăşit marţi 700 de milioane de euro.
Un oficial al Băncii Greciei a refuzat să comenteze.
Băncile elene se află sub presiune după ce persoane fizice şi companii au efectuat retrageri de circa 72 de miliarde de euro de la declanşarea crizei datoriilor suverane, în octombrie 2009.
Instituţiile financiare elene au acces la finanţare din partea Băncii Centrale Europene, dar situaţia se va schimba dacă Grecia va ieşi din zona euro.
Deponenţii încearcă să îşi protejeze banii din cauza temerilor că Grecia ar putea adopta o nouă monedă, care s-ar devaloriza imediat.
Ieşirile de fonduri din băncile elene s-au accelerat după alegerile parlamentare de pe 6 mai, când partidele care se opun programului de salvare convenit cu UE şi FMI au câştigat cele mai multe voturi, provocând incertitudine legată de viitorul Greciei în uniunea monetară. Partidele nu au reuşit să formeze un guvern, astfel că pe 17 iunie vor avea loc noi alegeri.
La un ritm de 500 de milioane de euro pe zi, retragerile de fonduri vor depăşi probabil recordurile lunare anterioare de la declanşarea crizei şi nu vor fi probabil sustenabile, dacă vor continua timp de mai multe luni, a spus una dintre surse.
Datele băncii centrale arată o creştere a depozitelor în aprilie, dar publicaţia Kathimerini a relatat, fără să menţioneze sursa informaţiei, că retragerile au atins până la 6 miliarde de euro în luna mai.
Alexis Tsipras, şeful partidului Syriza, care se opune programului de bailout, a declarat marţi că o recapitalizare rapidă a sistemului bancar, care va conferi statului drepturi de vot la bănci, va contribui la normalizarea situaţiei din sistemul financiar.
