De cele mai multe ori, deciziile provizorii rămân definitive. La fel se dovedește a fi și decizia guvernului ungar, luată în urmă cu doi ani, de a percepe taxe de criză pentru domenii profitabile ca telecomunicațiile, retailul sau energia. Atunci se spunea că e ceva temporar; acum, taxele nu numai că se păstrează, dar de la 1 iulie vor mai fi aplicate altele noi. Parlamentul din Ungaria a aprobat recent propunerea cabinetului Viktor Orban de a introduce un impozit pe serviciile de telefonie (apeluri telefonice și mesaje), de 2 forinți pe minut (0,01 euro). Inițial, taxa telecom era destinată consumatorilor (pentru că ea va fi inclusă în facturile emise de furnizor), cu scopul de a reduce fiscalitatea, Ungaria fiind în prezent cea mai îndatorată țară din Europa Centrală și de Est, cu o datorie de 80% din PIB. Dar statul ungar vrea să ajungă anul acesta la un nivel de 2,5% din PIB și la 2,2% din PIB în 2013. Ca să‑și poată atinge scopul, guvernul a făcut schimbări fundamentale în proiectul de lege prezentat la Parlament – pentru persoanele fizice, taxa nu va depăși 700 de forinți pe lună (2,4 euro), iar primele zece minute vor fi scutite de impozit.
Apelurile de urgență, precum și cele caritabile vor fi de asemenea scutite. Problema e că această taxă va afecta foarte tare companiile, care au primit decizia guvernului ca o lovitură sub centură – pentru ele va conta fiecare minut sau mesaj trimis pe telefon, suma maximă pe care o va putea încasa statul din acest impozit fiind de aproape patru ori mai mare decât cea aplicată persoanelor fizice – 2.500 de forinți pe lună (8,6 euro), potrivit site‑ului portfolio.hu.
Și asta se întâmplă în contextul în care Ungaria a fost deja reclamată de Comisia Europeană la Curtea Europeană de Justiție pentru introducerea taxei telecom din 2010, care contravine directivelor Uniunii Europene, riscând sancțiuni financiare. Mai mult decât atât, guvernul Orban a promis în repetate rânduri că va elimina treptat taxele impuse de criză. În schimb, prin această mișcare, guvernul a dublat practic impozitul pe care vor trebui să‑l plătească operatorii. Telenor, una dintre cele trei mari companii prezente pe piața de telecomunicații din Ungaria, estimează chiar că suma lunară pe care va trebui să o plătească din luna iulie se ridică la aproximativ un miliard de forinți (3,3 milioane euro). Asta se va răsfrânge automat asupra clienților – persoane fizice sau companii –, împiedicând totodată și dezvoltarea serviciilor de telecomunicații din Ungaria. La ora actuală, impozitele pe serviciile de comunicații din această țară sunt mult peste media Uniunii Europene, dar, potrivit calculelor guvernamentale, nou înființata taxă ar trebui să îmbogățească vistieria bugetară cu 30 de miliarde de forinți numai în acest an (adică 100 milioane de euro).
Cum era de așteptat, cei trei mari jucători de pe piața ungară – Magyar Telekom (Mtel, controlat de Deutsche Telekom), Telenor Ungaria și Vodafone Ungaria – au protestat față de decizia guvernului, însă fără succes. Telenor a anunțat deja că va transfera întreaga povară a taxelor în contul clienților, iar Mtel e îngrijorată că noua povară fiscală – estimată la zece miliarde de forinți (33 milioane de euro) pentru 2012 – i‑ar putea afecta dividendele. Situația arată deja destul de îngrijorător: în primul trimestru al acestui an, venitul net al companiei a scăzut cu 14%, până la 13 miliarde de forinți (circa 43 milioane de euro), așa cum s‑au redus și cheltuielile și marjele de profit, potrivit unui comunicat publicat pe site‑ul bursei de la Budapesta. Rezultatele obținute de operatorul ungar au depășit estimările inițiale, de 12,2 miliarde de forinți (40,3 milioane de euro). Ceea ce înseamnă că și dividendele vor fi mult mai mici, în condițiile în care ele scăzuseră oricum în ultimii doi ani (compania a plătit dividende de 50 de forinți/acțiune în 2010 și 2011, comparativ cu 74 de forinți/acțiune în 2009). „Ne așteptăm ca dividendele să ajungă la 65 de forinți/acțiune în 2013″, a declarat pentru businessweek.com Akos Kuti, broker la Equilor Befektetesi Zrt. Dar după introducerea acestei taxe, este foarte probabil ca Mtel să păstreze cota de 50 de forinți/acțiune pentru dividende. În plus, la cele zece miliarde de forinți pe care va trebui să le plătească anul acesta în contul noii taxe, se mai adaugă și contravaloarea celei introduse în 2010, care are deadline până la sfârșitul acestui an. Potrivit reprezentanților Mtel, aceste două taxe vor avea un impact negativ preconizat la 24 miliarde de forinți (circa 80 milioane de euro) pentru acest an, scrie portfolio.hu.
Nici reprezentanța ungară a grupului Vodafone nu se simte prea bine, în condițiile date. Îngrijorările ei sunt legate mai degrabă de o iminentă scădere a traficului pe internet, cu repercusiuni serioase asupra veniturilor. Iar dacă scad veniturile, automat se vor reduce și investițiile, care prevedeau o dezvoltare intensă a infrastructurii în mai multe zone. Și asta în condițiile în care sectorul telecomunicațiilor a fost întotdeauna un catalizator important pentru alte industrii. Un studiu recent al Băncii Mondiale arată că o creștere de 10% a gradului de acoperire a comunicațiilor în bandă largă induce o creștere de 1,4% a PIB‑ului.
