Rațiu este numele uneia dintre cele mai vechi familii nobiliare românești din Transilvania, datând încă din anii 1400. În istoria recentă, însă, povestea familiei se identifică aproape complet cu viața lui Ion Rațiu, om de afaceri și politician care a candidat, fără succes, în 1990 la funcția de președinte al României. Ion Rațiu a fost „cel mai bun președinte pe care România nu l‑a avut niciodată”, așa continuă să susțină unii simpatizanți și în ziua de astăzi, la 12 ani de la moartea sa. Tot timpul într‑o ținută impecabilă, completată cu nelipsitul papion, Ion Rațiu a rămas în memoria populară ca un politician aparte, un adevărat gentleman. În spatele imaginii rafinate se ascundea însă un om foarte curajos și neobosit luptător pentru democrație.
„Tatăl meu a fost un om pasionat de libertate”, spune cu emoție în glas Indrei Rațiu, fiul mai mare al lui Ion Rațiu. Indrei (65 de ani) este cel care coordonează numeroasele activități caritabile și de filantropie ale familiei în România, în timp ce fratele său, Nicolae (56 de ani), se ocupă de partea de business. Ion Rațiu a fost totodată și un om foarte bogat, iar familia Rațiu deține și acum un adevărat mozaic de firme în România, în cele mai variate sectoare de activitate – de la imobiliare, turism, mobilă sau producție de beton armat.
Potrivit unor estimări, valoarea totală a acestor afaceri s‑ar ridica undeva la 80–100 de milioane de euro, dar suma este destul de greu de apreciat pentru că o mare parte dintre proiecte sunt în domeniul imobiliar, iar evaluările sunt dificile din cauza lipsei tranzacțiilor. „Majoritatea afacerilor noastre se află acum în România și tot în România vom continua să investim și de acum înainte”, a declarat într‑un interviu telefonic cu MONEY Magazine Nicolae Rațiu, care locuiește la Londra și vizitează România de câteva ori pe an.
PE VALUL IMOBILIARELOR. Grupul de firme a fost construit treptat, începând cu 1990, iar investițiile din România au fost susținute inițial cu bani din afacerile dezvoltate de Ion Rațiu în cei 50 de ani cât a trăit în Marea Britanie. Cert este că cea mai mare parte a averii actuale a familiei a fost construită pornind de la domeniul imobiliar. Rețeta este cunoscută. După anii 2000, familia Rațiu a început să cumpere loturi de teren în jurul marilor orașe din România. Terenurile respective erau asamblate, dotate cu utilități și vândute ulterior unor grupuri multinaționale de logistică. Nicolae Rațiu povestea la un moment dat că a cumpărat loturi cu mai puțin de un euro pe metru pătrat, după care a vândut terenul (cu utilități și infrastructură) cu peste 50 de euro metrul pătrat. Și acum, în 2012, suprafața de terenuri deținută de familie în România este impresionantă. „În total avem în jur de 400 de hectare de teren la marginea orașelor din România, dintre care cele mai mari în București, Brașov, Turda, Aiud”, declară Nicolae Rațiu pentru MONEY Magazine.
Cea mai mare investiție de acest tip a fost Bucharest Industrial Park, de la Bolintin, pe autostrada București‑Pitești. Acolo, firma familiei Rațiu, Universal Properties, are terenuri cu o suprafață de circa 100 de hectare. În 2006, firma lui Rațiu a încasat peste 10 milioane de euro după ce a vândut circa 50 de hectare de teren companiei americane ProLogis și celei olandeze Rynart, care și‑au făcut acolo spații de depozitare. Nicolae Rațiu deține și multe active hoteliere, printre care un ansamblu de șapte vile de lux lângă Sinaia denumit Satul Prunilor, hotelul Lebăda din București, un mic pachet de acțiuni la complexul de lux Delta Nature Resort din Delta Dunării și mai are în lucru și un proiect de vile de lux în apropiere de Turda, orașul de origine al familiei Rațiu. Unul dintre cele mai atractive hoteluri din portofoliu este hotelul Lebăda din București, o unitate de cazare cu peste 150 de camere situată pe malul lacului Pantelimon. Hotel care se află în proprietatea Patriarhiei Române, dar a fost concesionat pentru 73 de ani firmei Escape Ltd., deținută de Nicolae Rațiu. În 2007, omul de afaceri spunea că va face o investiție de 20 de milioane de euro în modernizarea hotelului Lebăda și afilierea acestuia la lanțul internațional Corinthia, însă izbucnirea crizei, precum și unele divergențe cu Patriarhia au dus la înghețarea proiectului.
PROIECTUL ARO. O altă investiție interesantă a fost achiziția, în 2007, de la AVAS, a fostei uzine de autoturisme de teren Aro Câmpulung din județul Argeș. Platforma are o suprafață de 49 de hectare și a fost preluată de compania Landmark Management deținută de Nicolae Rațiu pentru suma de 16,5 milioane de euro. După preluare, a fost modernizată și transformată într‑un parc industrial, o parte din spații fiind închiriate către companii producătoare de componente auto. Orașul Câmpulung are avantajul că este situat destul de aproape (40 km) și de uzina Dacia de la Mioveni, dar și de producătorul Ford de la Craiova (110 km). De asemenea, un alt avantaj este existența personalului calificat în domeniul auto – mai precis, foștii angajați ai uzinei Aro. La un moment dat, în 2007, presa scria că familia Rațiu ar intenționa să reînvie bătrânul brand românesc de autoturisme 4X4. Pentru moment proiectul relansării mărcii Aro a fost amânat, dar el nu este abandonat definitiv, spune Sergiu Filip, cel care se ocupă de o mare parte a afacerilor familiei Rațiu din România. „Firma Landmark Management deține marca Aro și analizăm posibilitatea relansării acestui brand la un moment dat. Este un brand unic în România”, a declarat acesta pentru MONEY Magazine.
UN NOU MBA. E adevărat că cea mai mare parte a investițiilor familiei Rațiu din România au fost începute înainte de criză, dar există și proiecte noi. Unul dintre ele este școala de afaceri de tip MBA Pilkington Rațiu Business School (PRBS), lansată în martie anul acesta. Este un proiect nonprofit dezvoltat prin Fundația Rațiu pentru Dezvoltare Managerială, dar va presupune investiții consistente, de circa 1 milion de euro. „Școala de afaceri este în acest moment activitatea mea principală”, spune Indrei Rațiu.
Absolvent de INSEAD în anii ’70, Indrei Rațiu este cel care a facilitat atragerea la PRBS a unor profesori de la INSEAD și Harvard Business School, cele mai prestigioase școli de business din lume. Cursurile sunt în plină desfășurare, iar printre managerii care urmează în prezent modulele se numără Adela Jensen, director HR BRD‑SocGen, Bogdan Chirițoiu, șeful Consiliului Concurenței, Liviu Popovici, CEO Stanleybet, sau Valentin Țucă, manager AON.
Cu ce se deosebește PRBS de alte școli de afaceri din România? „Suntem singurul program de pe piață «by invitation only», adică noi contactăm pe cei pe care îi considerăm potriviți și nu acceptăm pe oricine este dispus să plătească tariful, cum se întâmplă la celelalte școli”, precizează Florin Grosu, cel care ocupă funcția de director academic al proiectului. Proiectul școlii de afaceri este dezvoltat de cei doi fii Rațiu în memoria tatălui lor, care a considerat potrivită o școală de business pentru România, însă nu a mai apucat să o realizeze. Dar mai există o motivație pentru care au decis să investească în domeniul educației de afaceri în România.
POVESTEA „COTIDIANUL”. „În acești ultimi ani am primit o lecție dură despre etica de afaceri din România și despre justiția din România”, spune Nicolae Rațiu. Despre ce este vorba? Familia Rațiu a avut ghinionul să se intersecteze în business cu antreprenori români precum Sorin Ovidiu Vântu sau George Becali, oameni de afaceri cu stiluri de afaceri complet diferite de ale lor.
Nicolae Raţiu spune că aceste relaţii de business au adus familiei sale pierderi de milioane de euro. Dar ce regretă cel mai mult este dispariția unui brand de suflet al familiei precum ziarul „Cotidianul”. Trebuie spus că mass‑media a fost prima investiție a familiei Rațiu în România, după întoarcerea în țară a lui Ion Rațiu în 1990. Nu a fost cu siguranță o afacere profitabilă, dar a fost una care a presupus multă implicare emoțională. Ziarul „Cotidianul” a fost fondat de Ion Rațiu în 1991, cu jurnaliști aduși de la „The Guardian”, și a reușit să‑și păstreze mulți ani după aceea independența editorială și prestigiul. După anul 2000, în urma unui lung șir de fuziuni – inițial cu Academia‑Cațavencu și mai apoi cu Realitatea Media –, brandul „Cotidianul” a ajus să facă parte din trustul de presă Realitatea‑Cațavencu controlat pe atunci de Sorin Ovidiu Vântu. Familia Rațiu avea circa 10% din trust și opțiunea de vânzare a pachetului respectiv, care, pe baza multiplilor de atunci, valora în jur de trei milioane de euro. „După evenimentele teribile din preajma alegerilor prezidențiale din 2009 – întâlnirea dintre Vântu și Geoană –, trustul Realitatea‑Cațavencu a intrat rapid în faliment, iar noi nu ne‑am mai recuperat nici un leu”, povestește Nicolae Rațiu. Dar ce a fost și mai neplăcut a fost că familia nu a putut împiedica dispariția ziarului „Cotidianul”. „Nu am putut împiedica sfârșitul mizerabil al unui ziar care avea o reputație bună și de care eram mândri”, afirmă cu mâhnire Nicolae Rațiu, adăugând că nu mai are de gând să investească în domeniul mass‑media, cel puțin în viitorul apropiat.
STILURI DE BUSINESS. O altă experiență neplăcută le‑a fost cauzată de omul de afaceri George Becali. În 2008, familia Rațiu era aproape de finalizare cu un proiect rezidențial de 154 de apartamente situat lângă Parcul Carol din București, proiect dezvoltat de firma Carol Park Residece. Constructorul era compania Arcom, achiziționată tot în 2008 de omul de afaceri George Becali.
Nicolae Rațiu povestește că Arcom a întârziat foarte mult termenul de livrare al proiectului – aprilie 2009, în loc de martie 2008 –, ceea ce a dus la rezilierea unui număr mare de contracte și la plata de penalități de întârziere către clienți în valoare de mai multe milioane de euro. Compania a mers în instanță pentru recuperea banilor de la Arcom, însă a fost prea târziu. „Tocmai când era gata să câștigăm procesul, a apărut George Becali în schemă și Arcom a intrat în faliment. Foarte neplăcut pentru că nu am mai putut recupera acei bani”, povestește Călin Husar, partener al lui Nicolae Rațiu în acest proiect și omul care s‑a ocupat de‑a lungul timpului de investițiile în mass‑media ale familiei, dar și de o parte din cele imobiliare.
De altfel, mai toate afacerile din România ale familiei Rațiu sunt gestionate de câte un om de încredere. Relația de afaceri dintre Călin Husar și familia Rațiu datează de pildă din 1996. „Faptul că păstrăm această relație de 16 ani spune multe despre calitatea oamenilor. Este o relație care excede partea de business”, spune Husar, care este și co‑asociat într‑o parte din proiectele familiei. Pe aceleași principii funcționează și relația familiei cu Sergiu Filip, care se ocupă de domeniul dezvoltării de parcuri industriale. „Ne cunoaștem de 12 ani. Cu membrii familiei Rațiu se pot crea parteneriate pe viață. Toate investițiile le fac pe termen lung, niciodată nu au făcut vreun business pentru îmbogățire rapidă. Pentru ei, factorul uman este cel mai important, fie că este vorba de angajați, fie că este vorba de parteneri”, spune Sergiu Filip.
PROIECTUL „REHAB”. Iar, pentru cei doi frați Rațiu, activitățile filantropice sunt poate la fel de importante ca afacerile. Asta și pentru că filantropia este o activitate care datează de secole în familia Rațiu: prima fundație caritabilă Rațiu a fost înființată în 1867 și este cea care a finanțat construcția pieței centrale din Turda. Mai târziu, în 1979, Ion Rațiu a decis să înființeze Rațiu Family Foundation (RFF), un fel de „bancă filantropică” prin care se finanțează toate celelalte ONG‑uri ale familiei din România.
Familia Rațiu investește anual circa 500.000 de lire sterline în activități nonprofit în România, atât în proiecte organizate de propriile ONG‑uri, cât și venite din exterior. Fundația Rațiu este, de exemplu, una din puținele care mai acordă burse tinerilor români masteranzi sau doctoranzi care vor să studieze în străinătate (în Marea Britanie). Indrei Rațiu spune că unul din visele sale este să construiască în România un centru de recuperare pentru persoane dependente, așa cum sunt celebrele „rehabilitation centers” sau „rehab” în Statele Unite și în Marea Britanie. Indrei a luat deja legătura cu un spital de profil din Scoția care va veni cu know‑how‑ul, dar și cu un potențial investitor interesat de o astfel de investiție și este posibil ca proiectul să înceapă destul de curând. „În țările dezvoltate este aproape la modă să te duci la «rehab». În România nu există nici un astfel de centru de recuperare, există numai spitale de psihiatrie și toată lumea știe că în momentul în care ai apelat la un astfel de loc ți se pune o stigmă socială”, spune Indrei Rațiu. Din punctul său de vedere acest proiect este foarte aproape de idealurile tatălui său care a luptat tot timpul pentru eliberarea României de sub comunism. „Fie că ești dependent de un drog sau de un lider politic este totuna. Este foarte greu să devii liber”, spune acesta.
