Nerespectarea acestor prevederi ar urma să fie sancţionată cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei, potrivit unui proiect aflat în dezbatere publică.
Proiectul de modificare a Legii 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, elaborate de AEP, prevede, de asemenea, limitarea la 25.000 de salarii de bază minime brute pe ţară a cheltuielilor pentru fiecare partid politic sau alianţă politică la referendumul naţional.
Proiectul de lege stabileşte limitele maxime ale cheltuielilor care pot fi efectuate în campania pentru referendum: câte 10.000 de salarii pentru fiecare partid la referendumul local în Bucureşti şi pentru primarul general fără apartenenţă politică a cărui demitere face obiectul referendumului local şi câte 3.500 de salarii pentru fiecare partid sau alianţă la referendumul local organizat la nivelul unui judeţ şi pentru preşedintele consiliului judeţean independent a cărui demitere face obiectul referendumului local.
Alte limitări propuse de iniţiatori sunt: câte 2.500 de salarii pentru fiecare partid la referendumul local organizat într-un sector al municipiului Bucureşti ori al unui municipiu sau oraş şi pentru primarul independent a cărui demitere face obiectul referendumului local organizat la nivelul unui sector al municipiului Bucureşti ori al unui municipiu sau oraş.
Nivelul cheltuielilor este limitat la 30 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare partid politic sau alianţă politică la referendumul local organizat la nivelul unei comune, precum şi pentru primarul fără apartenenţă politică a cărui demitere face obiectul referendumului local organizat la nivelul unei comune.
Nerespectarea acestor prevederi ar urma să constituie contravenţie şi să fie sancţionată cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei.
AEP propune, de asemenea, reglementarea campaniei electorale efectuate de către terţi – persoane care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu un partid politic, organizaţie a minorităţilor, alianţă sau candidat şi care fac campanie electorală pentru sau împotriva unui partid politic sau candidat.
Prin persoane juridice în legătură directă sau indirectă cu un partid sau alianţă se înţeleg persoanele juridice la care partidul politic sau alianţa este acţionar majoritar sau la care persoanele aflate în conducerea centrală sau judeţeană a partidului sau alianţei, precum şi o formaţiunea nepolitică cu care partidul este asociat sunt acţionari majoritari.
Prin proiectul de lege se definesc persoanele în legătură directă sau indirectă cu un candidat ca fiind rudele sau afinii până la gradul 2 sau persoanele juridice la care candidaţii ori rudele până la gradul 2 sunt acţionari majoritari.
Iniţiatorii propun ca terţii să nu poată face donaţii partidelor politice şi candidaţilor în perioada electorală şi să nu poată primi liberalităţi sau alte foloase patrimoniale prin acte cu titlu gratuit pentru a face campanie electorală.
Potrivit proiectului, în cazul campaniilor electorale la alegerile prezidenţiale şi alegerile pentru reprezentanţii României în Parlamentul European sau al campaniilor pentru referendumurile naţionale, un terţ nu poate cheltui mai mult de 50 de salarii de bază minime brute pe ţară la valoarea de la data de 1 ianuarie a anului respectiv.
În cazul campaniilor electorale la alegerile parlamentare şi la alegerile locale sau în cazul campaniilor pentru referendumurile locale, un terţ nu poate cheltui mai mult de 25 de salarii de bază minime brute pe ţară.
Pentru campaniile electorale la alegerile parlamentare sau locale parţiale, un terţ nu poate cheltui mai mult de 10 de salarii de bază minime brute pe ţară.
Nerespectarea acestor prevederi ar urma să constituie contravenţie şi să fie sancţionată cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei.
AEP mai propune instituirea obligaţiei pentru terţi de a se înregistra în Registrul Terţilor gestionat de Autoritate numai în cazul în care urmează să cheltuiască pentru campania electorală, pe parcursul întregii perioade electorale, mai mult de un salariu minim de bază brut pe ţară.
În proiect se mai stabileşte că, dacă birourile electorale competente să supravegheze corecta desfăşurare a campaniei electorale constată cazuri în care terţii efectuează acte de propagandă electorală fără a se fi înregistrat, acestea sesizează AEP în vederea aplicării sancţiuniilor legale.
Potrivit proiectului, partidele politice nu pot lua sau acorda împrumuturi în bani, iar candidaţii nu pot lua sau acorda împrumuturi în bani cu scopul finanţării partidelor politice sau a campaniilor electorale.
O altă prevedere stabileşte că, alături de partidele politice, şi organizaţiile teritoriale ale acestora au obligaţia de a-şi organiza contabilitate proprie.
Iniţiatorii mai propun ca donaţiile în bani şi cotizaţiile în valoare de peste un salariu de bază minim brut pe ţară să se încaseze numai prin conturi bancare.
În proiect a fost introdusă posilibilitatea pentru partidele politice să obţină venituri din vânzarea materialelor promoţionale cu însemnele partidului.
În schimb, textul de lege interzice primirea materialelor de propagandă electorală ca donaţii, excepţie făcând materialele de propagandă care se folosesc numai în cadrul campaniei electorale pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European.
Prin acest proiect de modificare a legii, sunt interzise cheltuielile pentru cadouri către alegători, cu excepţia materialelor promoţionale cu însemnele partidului sau a materialelor de propagandă electorală.
Autoritatea Electorală Permanentă propune ca partidele politice care primesc subvenţii publice să îşi realizeze un audit anual extern independent al situaţiilor financiare proprii, raportul urmând să fie transmis AEP.
De asemenea, autoritatea doreşte eliminarea din Legea 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale a prevederii potrivit căreia controlul privind subvenţiile de la bugetul de stat va fi efectuat în mod simultan şi de Curtea de Conturi.
Iniţiatorii propun ca, în termen de 15 zile de la data desfăşurării alegerilor, mandatarii financiari să fie obligaţi să depună la AEP, alături de rapoartele detaliate ale veniturilor şi cheltuielilor electorale ale partidelor, şi listele persoanelor către care sunt înregistrate datorii ca urmare a campaniei electorale şi cuantumul acestora. În acelaşi termen, ar urma ca şi terţii să depună la Autoritatea Electorală Permanentă rapoarte detaliate ale cheltuielilor efectuate în campania electorală.
AEP propune acest proiect dezbaterii publice, menţionând că propunerea legislativă urmăreşte implementarea recomandărilor cuprinse în Raportul de evaluare a României privind Transparenţa Finanţării Partidelor Politice, adoptat de GRECO la cea de-a 49-a Reuniune Plenară (Strasbourg, 29 Noiembrie – 3 Decembrie 2010), dar şi remedierea lacunelor şi disfuncţionalităţilor constatate în cursul aplicării acesteia.
Autoritatea precizează că proiectul de lege a fost elaborat pe baza consultanţei internaţionale acordate în cadrul proiectului „Sprijin acordat Autorităţii Electorale Permanente şi autorităţilor locale pentru implementarea bunelor practici în managementul electoral” derulat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în parteneriat cu AEP.
