Totodată, insolvenţa stabileşte un precedent care generează incertitudine în rândul creditorilor celorlalte companii de stat din România, notează agenţia de rating, care a retrogradat la mijlocul săptămânii trecute cu patru trepte ratingul Hidroelectrica, la „B2”, cu perspectivă negativă.
Moody’s atribuie României ratingul „Baa3”, cu perspectivă stabilă, ultima treaptă în categoria „investment grade” a emitenţilor cu recomandare pentru investiţii pe termen lung.
„Mai mult, motivaţia oficială a companiei pentru declararea insolvenţei este reorganizarea, şi nu falimentul, ceea ce sugerează că eventuale măsuri mai puţin extreme de reorganizare ori nu au fost luate în calcul, ori nu au fost posibile, ceea ce indică deficienţe instituţionale în cadrul companiei, în mediul în care operează, sau ambele variante” , se spune în raportul Moody’s.
Tribunalul Bucureşti a admis, la 20 iunie, deschiderea procedurii de insolvenţă în cazul Hidroelectrica, solicitată pe 15 iunie.
Guvernul s-a angajat, faţă de FMI şi Comisia Europeană, să renegocieze contractele bilaterale de vânzare de energie încheiate de Hidroelectrica la preţuri sub cele din piaţă.
În plus, situaţia financiară a companiei s-a deteriorat din cauza secetei, care a afectat producţia de electricitate, dar şi pe fondul creşterii cheltuielilor operaţionale.
Moody’s notează că nu este clar ce efect va avea procedura de insolvenţă în cazul acestor contracte, nici cum va fi afectată plata datoriilor.
Deşi Hidroelectrica susţine că va respecta contractele în perioada procedurii de insolvenţă şi restructurare, care ar putea dura aproximativ un an şi jumătate, nici compania, nici Guvernul nu au precizat concret cum vor fi efectuate plăţile către creditori, astfel că insolvenţa creşte riscul de neplată, avertizează agenţia de rating.
Totodată, cererea de intrare în insolvenţă din partea unei companii deţinute de stat se reflectă în mod negativ asupra profilului de credit al României, generând incertitudini şi stabilind un precedent în ochii creditorilor şi ai celorlalţi parteneri comerciali ai societăţilor de stat din România, se spune în raport.
Chiar dacă creditorii nu vor pierde nimic, insolvenţa creşte probabilitatea ca guvernul să fie nevoit să plătească aproximativ 70 milioane de dolari din datoria companiei, reprezentând, potrivit estimărilor Moody’s, suma garantată de stat.
„Suma nu este mare raportat la datoria guvernului, de 58 miliarde de dolari, dar datoria totală a Hidroelectrica, pe care o estimăm la aproximativ 725 milioane de dolari, este un risc semnificativ pentru stat dacă Executivul va decide să ofere surpjin financiar companiei în perioada procedurii de insolvenţă”, se spune în analiza Moody’s.
Insolvenţa va întârzia semnificativ şi procesul de vânzare a unei participaţii de 10% din acţiunile Hidroelectrica, asumatã de Guvern în scrisoarea de intenţie convenită cu FMI şi UE.
„Eforturile de privatizare ale României nu au dat rezultate în ultimul an, din cauza condiţiilor de piaţă. Această întârziere exemplifică incertitudinile de pe piaţa românească, un motiv cheie al insuccesului privatizărilor. Situaţia ar putea deteriora şi mai mult modul în care piaţa va asimila viitoare vânzări de active, care sunt improtante nu numai pentru acordurile României cu creditorii externi, ci şi pentru încercările guvernului de a îmbunătăţi eficienţa operaţională a companiilor de stat prin participarea sectorului privat”, consideră analiştii Moody’s.
Reorganizarea Hidroelectrica, companie intrată miercuri în insolvenţă, se va face fără vânzare de active, cu asigurarea stabilităţii locurilor de muncă şi menţinerea în integralitate a drepturilor salariaţilor, potrivit unui acord încheiat vineri de Ministerul Economiei, acţionarul majoritar al Hidroelectrica, filiala Hidrosind a Hidroelectrica, Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), Hidroelectrica şi administratorul judiciar.
Potrivit bilanţului companiei, profitul net a scăzut anul trecut de 45 de ori, de la 292,3 milioane lei, la 6,4 milioane lei, în condiţiile în care veniturile totale au coborât de la 3,41 miliarde lei la 3,18 miliarde lei, iar cheltuielile au urcat de la 3,02 la 3,14 miliarde lei.
Hidroelectrica a livrat în 2011 „băieţilor deştepţi” energie de 1,52 miliarde de lei (360 milioane de euro), în scădere cu 300 de milioane de lei faţă de 2010, contractele bilaterale reprezentând jumătate din vânzările companiei de stat în anul trecut.
Datoriile pe termen scurt au urcat cu 900 de milioane lei în 2011, de la 1,7 miliarde lei la 2,6 miliarde lei, din care cu 400 de milioane la bănci (total 1,1 miliarde lei), şi cu 250 milioane lei către furnizori (total 1,12 miliarde lei).
Datoriile pe termen lung au cunoscut, de asemenea, o majorare de peste 200 de milioane lei, la 1,5 miliarde lei, din care 1,42 miliarde lei reprezintă obligaţii către bănci.
