Mai mulţi lideri europeni, de la preşedintele Băncii Centrale Europene Mario Draghi la cancelarul german Angela Merkel, au promis săptămâna trecută că vor face „tot ceea ce este necesar” pentru a asigura supravieţuirea euro, transmite Bloomberg.
„Nu ne putem permite nici măcar un moment de neatenţie”, a declarat Monti, la Paris, după o întâlnire cu preşedintele francez Francois Hollande.
Miercuri, liderul italian se va întâlni cu Olli Rehn, comisarul european pentru economie şi politică monetară, şi cu premierul finlandez Jyrki Katainen. Monti va merge apoi la Madrid, pentur discuţii cu premierul spaniol Mariano Rajoy.
„Monti este singurul premier din zona euro care poate juca rolul de mediator”, comentează pentru Bloomberg, Alberto Mingardi, preşedintele centrului de cercetare Bruno Leoni de la Torino.
Monti încearcă să-i determine pe ceilalţi lideri europeni să acţioneze în conformitate cu declaraţiile de săptămâna trecută, prin care Draghi a promis că BCE se poate lupta cu, şi poate învinge speculatorii, iar Merkel s-a angajat să apere euro împotriva speculaţiilor că criza datoriilor de stat ar putea degenera într-un val de falimente în rândul statelor europene aflate în dificultate, provocând destrămarea zonei euro.
BCE şi Draghi se pregătesc pentru următoarea şedinţă de politică monetară, programată joi.
Aşteptările pieţelor financiare privind măsurile anticriză ale liderilor europeni au fost „umflate” în ultimele zile de declaraţiile de săptămâna trecută ale lui Draghi şi Merkel.
„Dacă nu se va întâmpla ceva concret, care să satisfacă aşteptările generate de promisiunea «vom face totul», pieţele vor reacţiona foarte rău”, spune Nicola Marinelli, managerul unui fond de 153 milioane de dolari la Glendevon King Asset Management, Londra.
Costurile de finanţare ale Italiei, exprimate prin randamentul obligaţiunilor de stat cu maturitatea la 10 ani de pe piaţa secundară, a scăzut miercuri cu 11 puncte de bază, sau 0,11 puncte procentuale, la 5,97%. Dobânda este cu peste un punct procentual mai ridicată faţă de nivelul de la începutul lunii martie şi cu 4,64 puncte procentuale mai mare decât costurile de finanţare ale Germaniei la scadenţă similară.
Spania se împrumută pe 10 ani la un cost de 6,73%, în scădere de la recordul de 7,75% înregistrat pe 25 iulie.
Monti încearcă să convingă guvernele din zona euro să acţioneze pentru reducerea costurilor de finanţare ale statelor aflate în dificultate, precum Spania şi Italia, unde eficacitatea măsurilor de austeritate a ajuns la limită, afectând sever economia. Şomajul a crescut în Italia la 10,8% în luna iunie, cel mai ridicat nivel din 1999. În Spania, rata şomajului este de aproape 25%, iar trimestrul al doilea din acest an a fost cel de-al treilea consecutiv de recesiune.
Premierul italian vrea consolidarea capacităţii de finanţare de urgenţă a statelor din zona euro prin implementarea rapidă a unei măsuri convenite la summit-ul UE din 29 iunie, care ar permite fondurilor de urgenţă ale zonei euro să cumpere obligaţiuni de stat de pe piaţa secundară, împingând în jos dobânzile.
Totodată, este aşteptată intrarea în funcţiune a Mecanismului European de Stabilitate, fondul permanent de 500 miliarde euro destinat sprijinirii statelor aflate în dificultate. Inaugurarea MES este îngheţată, în aşteptarea unei decizii din partea Curţii Constituţionale Federale din Germania, programată pentru 12 septembrie.
Principalii aliaţi ai lui Monti în încercarea de a accelera strategia anticriză a zonei euro sunt Hollande şi Rajoy. În Finlanda, liderii politici se arată reticenţi faţă de înlesnirea ajutoarelor pentru statele cu probleme. Liderii finlandezi insistă că ajutoarele trebuie condiţionate strict, cu măsuri fiscale şi economice, şi chiar cu contribuţii din partea sectorului privat.
Campania lui Monti este urmărită şi de la Washington. Preşedintele Barack Obama l-a sunat marţi pe Monti pentru a discuta situaţia economică din Europa, potrivit unui comunicat al Casei Albe. Liderii europeni pot preveni dizolvarea euro prin acţiuni imediate, decizive, care să rezolve criza datoriilor de stat, a declarat Obama pe 30 iulie.
