Duminică 5 august s-a împlinit un an de când fosta premieră de la Kiev Iulia Timoşenko se află după gratii. Ea a fost condamnată la şapte ani de închisoare, în urma unui proces controversat, pentru acuzaţii de abuz de putere. Ea ar fi semnat nişte contracte de gaze naturale neavantajoase cu Rusia.
Criticile venite din occident la adresa sentinţei nu par să aibă vreun efect asupra conducerii de la Kiev. Mai mult, un nou proces împotriva doamnei Timoşenko este acum pe rol, de data aceasta pentru evaziune fiscală. Şi alţi foşti membri ai executivului condus de ea, precum fostul ministrul de Interne Iuri Luzenko, sunt în închisoare, scriu cei de la Deutsche Welle.
„Ucraina se află pe drumul Rusiei”
Este un scenariu care trimite la prima vedere spre Moscova. Acolo, fostul magnat Mhail Hodorkovski, critic deschis al preşedintelui Putin, se află deja de nouă ani după gratii, pentru presupuse infracţiuni economice. Procesul împotriva lui Hodorkovski este considerat de Vest drept unul motivat politic. O acuzaţie respinsă de Kremlin. Cazul Timoşenko este folosit de mass-media occidentale pentru a arăta cum regimul lui Ianukovici, instaurat în urmă cu doi ani şi jumătate, seamănă tot mai mult cu cel de la Moscova.
La întrebarea ce aminteşte de Rusia în Ucraina de azi răspunde Gerhard Simon, profesor de ştiinţe politice, cu specializare pe Europa de Est, la Universitatea Köln:
„Intenţia actualului regim de a se asigura că nu va mai fi nevoit să predea puterea.” Astfel există în Ucraina, la fel ca în Rusia, un „partid al puterii”, actualul Partid al Regiunilor, aflat la guvernare, care încearcă să domine toate nivelurile sistemului politic, spune Simon. O altă paralelă cu politica rusă se observă în dorinţa regimului de la Kiev de a „slăbi şi controla opoziţia”. „Acest lucru se practică de mulţi ani în Rusia iar sistemul politic ucrainean se îndreaptă în prezent exact în aceeaşi direcţie” crede expertul de la Köln.
Camarazii din Doneţk, în posturi-cheie
Există şi alte paralele. În 2000, fostul agent KGB Putin şi-a instalat în funcţii importante foşti colegi şi oameni de încredere din serviciile secrete din oraşul său natal Sankt-Petersburg. Ianukovici a făcut la fel. Numeroase posturi-cheie din Ucraina sunt ocupate de oamenii din regiunea sa natală Doneţk. Jumătate din guvernul său a lucrat în trecut acolo.
Şi procesul legislativ ucrainean este influenţat de cel rus. Parlamentul de la Moscova a adoptat pedepse mai dure pentru aşa-zisele injurii aduse aparatului de stat, o măsură criticată dur de organizaţiile de apărare a drepturilor omului. Un proiect similar se coace în prezent şi în Ucraina.
Mai multe deosebiri decât asemănări
Totuşi, în pofida acestor linii comune, între Rusia şi Ucraina deosebirile sunt în continuare mai numeroase decât asemănările, crede Andreas Umland, expert în ştiinţe politice la „Academia Mohyla” a Universităţii din Kiev. „Există tentativa de verticalizare a puterii, de controlare a Parlamentului, de întărire a puterii preşedintelui, de intimidare sau anulare a opoziţiei”, spune Umland. Spre deosebire de Rusia însă, în Ucraina n-ar exista condiţiile propice unui astfel de sistem.
„Altfel decât în Rusia, în Ucraina nu există bani, nici susţinere largă în rândul maselor şi nicio elită unitară sau un aparat de stat consolidat aflat în spatele preşedintelui”, spune expertul amintit. El consideră sistemul „semi-autoritar din Ucraina drept instabil” şi îi prevede o existenţă mult mai scurtă decât modelului aplicat în Rusia.
Metode importate din Belarus?
Şi jurnalistul ucrainean Vitalij Portnikov crede că sistemul politic ucrainean diferă radical de cel rus. La Moscova s-a impus un „model oligarhic” după prăbuşirea Uniunii Sovietice. „Diverse grupuri de oligarhi şi funcţionari se pun de acord”, spune redactorul-şef al televiziunii TVi. În Ucraina, ar fi existat un sistem asemănător, dar preşedintele Ianukovici l-ar fi schimbat, este de părere Portnikov. „Ianukovici ia deciziile de unul singur”, arată jurnalistul care a lucrat mult timp la Moscova. Putin nu face la fel.
Jurnalistul vede mai degrabă asemănări între Ucraina şi Belarus, unde preşedintele Alexander Lukaşenko conduce cu mână forte de 15 ani. Presa occidentală îl numeşte pe Lukaşenko ultimul dictator al Europei. Totuşi, Ucraina este departe de acest model, susţin observatorii. Acolo există încă o opoziţie solidă iar protestele anti-guvernamentale nu sunt înăbuşite violent.
Democraţia, în pericol
Cu alegerile parlamentare din octombrie, Ucraina s-ar putea însă apropia mai mult de Rusia şi Belarus. După „Revoluţia portocalie” din 2004, toate alegerile desfăşurate în Ucraina au fost declarate democratice de către observatorii vestici. Acum ameninţă însă un major pas înapoi, avertizează jurnalistul Portnikov: „Mă aştept la o falsificare grosolană a scrutinului.”
Şi în privinţa libertăţii presei, Kievul este tot mai asemănător Moscovei, se plânge Portnikov. Postul său de televiziune TVi este supus unor presiuni politice tot mai mari de la instaurarea regimului Ianukovici. De curând, împotriva directorului-general al televiziunii a fost demarată o anchetă pentru evaziune fiscală. Procedurile au fost între timp suspendate.
