Structura exporturilor s-a îmbunătățit în ultimii doi-trei ani, dar încă reflectă un procent redus din PIB, în jur de 30%, ceea ce arată potențialul, totuși, limitat al exporturilor de a avea o contribuție semnificativă și constantă la creșterea economiei. În 2010–2011, exporturile au avut o ascensiune neașteptată, reflectată printr-o creștere de peste 20%, însă lucrurile par să nu se mai repete în 2012, când perspectivele privind evoluția PIB oscilează între stagnare sau ușoară creștere. Comisia Națională de Prognoză estimează o creștere de 1,7% pentru acest an, cifră considerată însă optimistă de către mulți analiști, care văd mai repede o creștere economică de până la 1%, în jur de 0,5%. Economia locală și implicit exporturile sunt afectate de recesiunea din Europa de Vest, care determină o scădere a cererii, dar să nu omitem nici recesiunea tehnică în care a intrat economia locală și instabilitatea politică din țară. Cea din urmă se poate dovedi extrem de nocivă pentru investitori, pentru că viitorul afacerilor nu se mai vede clar. În România, exporturile continuă să depindă de investitorii internaționali, dovadă creșterea din ultimii doi ani, care s-a datorat în mare parte companiei Nokia (care, între timp, a părăsit România) sau Dacia Renault. Acesta este, de altfel, și motivul pentru care economiștii continuă să afirme răspicat că țara noastră trebuie să ofere un mediu economic prietenos și predictibil investitorilor străini. Pe de altă parte, tot economiștii spun că ponderea exporturilor în PIB poate să crească în următorii ani, dacă va exista o strategie națională clară și vor fi stimulate diverse sectoare economice, de exemplu cel energetic. Cât privește direct companiile exportatoare, pentru acestea colacul de salvare îl constituie cucerirea piețelor din afara Uniunii Europene (UE).
EXPORTURI VS IMPORTURI. Deficitul comercial, în primele cinci luni din 2012, s-a ridicat la 15,44 miliarde de lei (3,52 miliarde de euro), cu 104,9 miliarde de lei mai mare (dar mai mic în euro, cu 77,8 milioane) comparativ cu cel înregistrat în aceeași perioadă din 2011, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). Mai exact, exporturile au însumat 81,1 miliarde de lei, ceea ce înseamnă 18,56 miliarde de euro, în timp ce importurile au ajuns la 96,55 miliarde de lei (22,09 miliarde de euro). Comparativ cu ianuarie-mai 2011, anul acesta exporturile au crescut cu 6% la valori exprimate în lei și cu 1,5% la valori în euro, iar importurile au urcat cu 5,1% la valori exprimate în lei și cu 0,5% la valori exprimate în euro. Gradul de acoperire, altfel spus indicatorul ce arată valoarea exporturilor față de importuri, în acest caz exporturi în scădere față de importuri, influențează creșterea cursului de schimb sau deprecierea leului, deși mișcările de capital pot fi mult mai importante decât balanța comercială în mișcarea cursului. Pe de altă parte, „cursul nu are efecte reale în economie pe termen lung. Este o chestie nominală, la care ne putem ajusta”, după cum afirma, într-un interviu acordat recent MONEY Magazine, economistul Florin Cîțu. Exportatorii pot fi afectați pe termen scurt de aprecierea cursului, dar pot pune acel cost în prețuri, altfel spus să transfere costul în economie, susține Cîțu, iar de aici „banca centrală poate să ia măsuri de oprire a inflației sau de creștere, în funcție de canalele pe care vine”. Ceea ce afectează, în mod cert, exportatorii este instabilitatea cursului. În perioada 2010–2011, caracterizată de puternice bulversări economice interne și externe, moneda națională și-a păstrat un nivel de curs relativ constant față de euro, ceea ce a oferit siguranță și credibilitate exportatorilor români.
DINCOLO DE EUROPA. Raportând exporturile la evoluția PIB, se poate vedea că această creștere de 6% din primele cinci luni ale lui 2012 nu este reflectată într-o creștere economică. PIB a înregistrat o scădere de 0,1%, a doua lună consecutiv, motiv pentru care economia a intrat în recesiune tehnică. Scăderea PIB a fost limitată de evoluțiile pozitive din agricultură, unde s-a înregistrat o creștere de 4%, și din IT&C, unde creșterea a fost de 2,2%, față de octombrie-decembrie 2011, potrivit datelor provizorii ale INS. Faptul că exporturile nu se regăsesc printre sectoarele care au frânat scăderea economiei arată că o parte semnificativă din producția națională s-a dus către consumul intern, de unde se deduce că o eventuală constrângere a consumului, pe fondul înrăutățirii evoluției economiei naționale, poate afecta producția, care nu își găsește debușeu pe piețe externe de desfacere. O problemă ar putea fi tocmai faptul că principalii parteneri comerciali ai României sunt țările din UE, unde relansarea economică decurge lent. Soluția pentru exportatori este cucerirea spațiului extracomunitar, ceea ce, de altfel, mulți au înțeles și chiar au realizat primele exporturi. Anul trecut, exporturile României în țări din afara regiunii au avut o creștere de 28,7%, peste media valorilor înregistrate în UE, de 20,2%, potrivit datelor Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri. „S-a menținut caracteristica de creștere în ritm mai înalt a exporturilor către țările din afara UE, în special în țări mai puțin afectate de criză sau care au reluat mai rapid creșterea economică, tendință menținută pentru o perioadă lungă de timp (peste doi ani) și care constituie o dinamică-record ce nu a mai fost atinsă în domeniul relațiilor comerciale externe, în ultimii 20 de ani”, declară, într-un comunicat, oficialii ministerului. „Pe la începutul anului 2011, vedeam că exporturile către zonele non-UE, precum China, Brazilia, creșteau, la un moment dat, de la an la an, și cu 75%, față de o creștere de numai 25–30% către țările Uniunii Europene. Din păcate, tendința asta nu s-a păstrat tot anul, dar a fost o tendință foarte bună și cred că acolo trebuie insistat: comerțul României cu restul regiunilor”, este de părere economistul Radu Limpede, în opinia căruia comerțul în alte regiuni nu a fost suficient încurajat, până acum. Este nevoie de o politică națională, susține analistul, în care să fie atrase camerele de comerț, patronatele, EximBank. De altfel, prognozele economiștilor privind creșterea exporturilor în 2012, estimate la circa 50 miliarde de euro, sunt strâns legate de capacitatea companiilor românești de a se orienta către piețe non-UE.
Cu toate că tot mai multe companii locale îndrăznesc să exploreze piețe din afara Europei de Vest, UE rămâne principala piață de desfacere pentru mai mult de 70% din exporturile românești. Valoarea exporturilor intracomunitare s-a ridicat, în primele cinci luni din 2012, la 57,7 miliarde de lei, adică 13,18 miliarde de euro, ceea ce înseamnă 71,1% din totalul exporturilor. Dintre acestea, un procent de 74,9 reprezintă produsele manufacturate. Ponderi importante în structura exporturilor, de 41,3%, le au grupele de produse de „mașini și echipamente” și „mijloace de transport”. Potrivit datelor băncii centrale, volumul exporturilor de bunuri și servicii și-a accelerat cu 2,6 puncte procentuale rata anuală de creștere, ca urmare a menținerii pe trend ascendent a economiei la nivelul UE-25, dar și a extinderii relațiilor comerciale în afara regiunii.
UN SFAT – COMPETITIVITATE. Situația la nivel global nu arată prea diferit de ceea ce se întâmplă în Europa, iar impactul asupra schimburilor comerciale nu poate fi decât negativ. Cel puțin așa reiese din datele Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), care estimează o încetinire a creșterii volumului comerțului cu mărfuri, care nu va depăși 3,7% în 2012. Evoluția în 2013 se bazează pe prognozele privind traiectoria pe termen lung a PIB, de aceea este de așteptat ca schimburile comerciale globale să crească, anul viitor, doar până la 5,6%. Predicțiile OMC indică o creștere modestă a PIB-ului global, de 2,1% în 2012 și de 2,7% în 2013. Economiile dezvoltate vor încetini până la 1,1% în 2012. Bătălia pentru cucerirea de noi piețe de desfacere va fi câștigată de cei competitivi. Sfatul economiștilor către exportatorii din România este acela de a se baza mai mult pe competitivitate, deoarece creșterea exporturilor este influențată, în principal, de creșterea cererii din partea statelor partenere. În strategia națională de dezvoltare economică prin exporturi, pentru perioada 2011–2015, lansată anul trecut de către Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, se estimează faptul că „exportatorii, mari sau mici, se vor confrunta, în următorii ani, cu o schimbare rapidă a modalității în care se fac afacerile, iar modele noi de business vor fi impuse de către organizațiile inovative, pregătite pentru a concura într-o lume mai plată, mai transparentă și mai globalizată”. Se întrevăd, așadar vremuri nu tocmai ușoare pentru exportatori și, totodată, o lipsa a perspectivei exporturilor de a avea o pondere mai mare în PIB.
