Money Magazine: Sunt pregătite companiile românești să intre pe piețe non‑UE, despre care mulți economiști spun că sunt salvatoare pentru exportatorii locali, în condițiile în care economiile statelor europene dezvoltate sunt încă slăbite?
Ionuț Costea: Este evident faptul că în ultima perioadă se manifestă un interes în creștere al companiilor românești pentru a găsi și alți parteneri comerciali în afară de cei tradiționali din zona europeană. Și este și firesc să se întâmple așa, pentru a face față acestei aglomerări de provocări economice. Întreprinzătorii sunt acum obligați să adopte comportamente strategice diferite de cele de dinainte de criză, comportamente care să le diminueze vulnerabilitatea și să le sporească oportunitățile. Dar cred că întreprinzătorii români au dovedit de‑a lungul tranziției că au capacitatea managerială pentru a depăși momentele de cotitură. Există oameni bine pregătiți, cu experiență, care vor găsi măsurile speciale pentru aceste vremuri speciale, astfel încât afacerile lor să meargă mai departe și chiar să crească. Și noi, la EximBank, am avut ocazia să lucrăm cu astfel de întreprinzători. Cred că societățile comerciale românești, care au derulat contracte cu parteneri din Europa – și, deci, au demonstrat că sunt capabile să furnizeze produse la cele mai înalte standarde –, se pot specializa, fără probleme, pe exporturi în afara UE.
Care ar fi, în opinia dumneavoastră, piețele din afara UE, pe care firmele românești ar trebui să le cucerească?
Consider că este timpul ca exportatorii să se îndrepte către economiile emergente sau chiar către cele în curs de dezvoltare, precum Africa, chiar și în condițiile unor riscuri mai mari comparativ cu tranzacțiile derulate cu parteneri din țările dezvoltate. Dar, desigur, și băncile trebuie să fie gata să îi susțină în acest demers.
Cum încurajează EximBank aceste companii și ce produse le oferă?
Așa cum am spus, uneori riscurile asociate tranzacțiilor comerciale din alte state din afara UE ar putea fi mai mari comparativ cu spațiul european, dar, în același timp, și potențialul de dezvoltare este mai mare. Or, EximBank le poate oferi un set de produse care permit minimizarea consistentă a acestor riscuri. Avem asigurări speciale pentru cei care doresc să exporte în zone non‑UE sau în state nemembre OECD, precum și produse care facilitează partenerilor din străinătate accesul la finanțări pentru achiziționarea produselor și serviciilor furnizate de firmele românești. Din punctul nostru de vedere, pachetul de asigurări este extraordinar pentru companiile care vor să iasă pe alte piețe, pentru că, atunci când lucrezi cu un partener de 20 de ani, nu ai nevoie de asigurări. Export în India, dar nu‑mi cunosc foarte bine partenerul de acolo, nu ştiu câtă încredere să am în el, pot așadar să apelez la o asigurare. Noi putem prelua riscurile companiei exportatoare, dar și ale băncii finanțatoare, astfel că finanțarea exportului este mai ușoară decât crede lumea.
Cum vedeți contextul economic actual și care sunt principalele obstacole pentru exportatori, având în vedere că analiștii locali sunt sceptici în privința creșterii economiei în 2012 și chiar în 2013?
Cred că principala problemă a exportatorilor o constituie finanțarea. EximBank a făcut progrese semnificative în acest sens, dar nu poate rezolva singură această problemă. Banca deține în portofoliu produse similare cu cele ale marilor agenții de export (ECA –Export Credit Agency), produse pe care le pot accesa atât societățile comerciale exportatoare, cât mai ales băncile comerciale. De aceea, cred că este important ca băncile comerciale să se uite cu mai multă atenție la produsele de asigurare pe care le oferă EximBank, pentru a putea structura facilități complete pentru clienții lor. Cu ceva vreme în urmă, modelul de business bancar în România era destul de simplu: aveam în bănci departamente de real estate foarte puternice, care astăzi lucrează pentru dezinvestire, departamente de credite de consum efervescente, însă nu știu ca în băncile comerciale să existe măcar câte un om specializat în credite de export sau în finanțarea investițiilor românești în străinătate. Produsele noastre sunt destul de puțin accesate de băncile comerciale, dar sunt convins că această situație se va schimba în curând. Noi am făcut deja un prim pas pentru acoperirea acestui gol de pregătire și, cu sprijinul Institutului Bancar Român, a fost lansat cursul „Finanțarea comerțului internațional. Modelul EximBank“.
Teoretic, există o politică națională pentru exporturi, până în 2015.Este aceasta suficientă pentru exportatori sau au nevoie de mai mult, de implicarea și a altor instituții, de exemplu, precum Camerele de Comerț sau Patronatele?
Politicile guvernamentale și diplomația sunt importante pentru deschiderea altor piețe pentru exporturile românești, iar despre acest lucru am discutat recent și cu consilierii economici din rețeaua de reprezentare externă, cu ocazia reuniunii anuale a acestora. Am punctat acolo că și EximBank derulează propriile acțiuni în acest sens. Mă refer de exemplu la identificarea unor proiecte de investiții ce urmează să fie derulate în Africa – de la autostrăzi până la fabrici de ciment – care au finanțări de zeci de miliarde de euro aprobate de organismele financiare internaționale, precum Banca Europeană de Investiții sau Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Colaborăm și cu Asociația Națională a Exportatorilor și Importatorilor într‑un proiect în cadrul căruia până în prezent au fost deschise două centre de promovare a relațiilor economice – în Statele Unite ale Americii și la Dakar (Senegal). Desigur că dincolo de politicile guvernamentale și organizațiile profesionale sau patronale au un rol important și chiar se implică în acest proces. Am avut în ultima perioadă întâlniri cu reprezentanții Camerelor de Comerț Bilaterale din România și cu cei ai Asociației Oamenilor de Afaceri turci din România. Feedbackul este unul pozitiv și vă pot spune că, în urma proiectului derulat cu ANEIR, o importantă companie românească se află într‑un stadiu avansat de negociere pentru a contracta construcția a două proiecte în Angola.
Sunt piețe non‑UE în privința cărora EximBank deține expertiză, precum Africa. Ce alte piețe mai sunt cunoscute de catre bancă și în ce fel încercați să convingenți companiile că acestea sunt reale oportunități pentru ele?
Este adevărat că Africa a fost un punct important pe agenda noastră, din mai multe motive. Recent, „The Economist“ a publicat un articol cu titlul „Africa rising“, al cărui conținut a venit să ne întărească convingerea că economia africană se află într‑un proces de schimbări profunde și că interesul pe care din ce în ce mai multe firme românești îl manifestă pentru această zonă este perfect justificat. În ultimii zece ani, din primele zece țări, la nivel mondial, cu cea mai mare rată de creștere economică, șase aparțin continentului african. Dacă adăugăm la aceasta și faptul că există un istoric bun al relațiilor comerciale, dar și faptul că firmele românești pot oferi produse și servicii de foarte bună calitate, cred că există premise bune pentru dezvoltarea relațiilor comerciale. Dar Africa nu este singura piață interesantă pentru companiile românești. Și Rusia, și America de Sud sunt două piețe bune. Anul acesta chiar am acordat garanții pentru un contract de export de 100 milioane de dolari către Brazilia. Noi acordăm tot suportul, mergem cu întreprinzătorii oriunde, important este ca ei să caute proiecte și în alte piețe. Multe firme fac acest lucru și, așa cum am menționat, din ce în ce mai multe vin la noi cu proiecte în Irak, Rusia sau America de Sud.
În ce constă, concret, consultanța pe care o puteți acorda companiilor?
Am început prin a identifica proiecte și a le prezenta firmelor pentru a arăta că există oportunități de afaceri și în alte zone decât cele tradiționale pentru ele și vom continua să facem acest lucru. Dincolo însă de acest lucru, mi se pare important ca firmele să rețină faptul că putem face mai mult decât atât, că există instrumente care să le permită să pătrundă pe noi piețe fără riscuri prea mari. Oferim de exemplu informații comerciale despre partenerii din țară și străinătate. Este un produs al cărui avantaj principal îl reprezintă faptul că informațiile referitoare la riscul de firmă pot fi obținute înainte de încheierea contractului, astfel încât acesta poate conține prevederi acoperitoare pentru minimizarea riscului în afaceri. Cu cât are mai multe informații relevante, cu atât un întreprinzător se poate proteja mai bine de eventuale pierderi și poate identifica noi posibilități de a obține câștiguri. În plus, oferim și Cartea riscului de țară, care furnizează date privind riscul de țară pentru 76 de state.
Care credeți că va fi evoluția absorbției fondurilor europene la finalul lui 2012, având în vedere că EximBank oferă pachete de finanțare pentru proiectele derulate cu fonduri structurale?
Desigur că sperăm la o îmbunătățire a ratei de absorbție și, în ceea ce ne privește, încercăm să ne implicăm activ și pe acest segment. Avem încheiate o serie de parteneriate cu Autoritățile de Management pentru facilitarea accesului la informație al societăților interesate de accesarea fondurilor europene. În prezent, derulăm un proiect, împreună cu Organismul Intermediar pentru IMM, și participăm la conferințele și seminariile pe care acesta le organizează în țară, până la finele acestui an. Și pe acest segment avem o serie de povești de succes pe care ne dorim să le replicăm. Avem experiența unor proiecte din arii diverse de activitate – de la infrastructură, zootehnie până la industrie și turism – și pe axe diferite de programe europene.
Din ce domenii de activitate provin companiile cărora EximBank le‑a acordat împrumuturi, în perioada 2008–2012?
EximBank a înregistrat în această perioadă o dinamizare a activității de creditare și, mai mult decât atât, avem o schimbare considerabilă în portofoliul de clienți. Principalii beneficiari sunt, în prezent, IMM‑urile și societățile comerciale mari – cu o pondere de 80% repartizată egal. Entitățile de stat și‑au redus constant ponderea: de la 44%, cât aveau la finele lui 2008, la aproape 20% în 2011 – ceea ce arată că EximBank își îndeplinește misiunea de susținere a proiectelor companiilor locale. În ceea ce privește domeniile de activitate, ponderea majoritară o are industria prelucrătoare, secondată de construcții.
Ce estimări aveți pentru acest an în privința activității de creditare în nume și cont propriu?
Ne‑am propus să continuăm să creștem volumul creditelor acordate și astfel să susținem exporturile românești, dezvoltarea și creșterea competitivității IMM‑urilor, dar și proiectele din domeniile prioritare ale economiei. La acestea din urmă, principalul element care va fi luat în calcul, pentru decizia de susținere, va fi impactul pe orizontală în economie.
La cât estimați că se vor ridica garanțiile de stat, la sfârșitul lui 2012?
Cred că garanțiile vor continua să păstreze dinamica pozitivă de până acum, cu o creștere de aproape 11 ori pentru perioada de criză: de la aproximativ 180 milioane de lei, în 2008, la peste 2 miliarde de lei, la 30 aprilie 2012. Folosind acest instrument, companiile au putut beneficia de finanțări din partea sistemului bancar de peste 3 miliarde de lei. Menționez că gradul de executare a garanțiilor se apropie de zero.
La cât se ridică profitabilitatea băncii (indicatorul de eficiență a activelor)?
Profitabilitatea EximBank (indicatorul de eficienţă a activelor) se situa, la finele anului trecut, la 1,6%, în comparație cu rata negativă de 0,10% a sistemului bancar, care indică pierdere la nivel cumulat al celor 42 de instituții bancare.
Activitatea EximBank depinde de evoluția companiilor, iar acestea depind, la rândul lor, de mersul economiei, mai ales al economiilor europene dezvoltate. Ce perspective aveți în privința evoluției economice și a exporturilor pentru acest an?
Perspectivele economice, influenţate în mare măsură de conjunctura internaţională, vor fi dependente de capacitatea factorilor implicați de a identifica și valorifica premisele unei creșteri economice sustenabile. În acest sens, stimularea investițiilor și absorbția fondurilor europene se prefigurează a fi obiective esențiale, care ar trebui să stea în continuare la baza politicilor adoptate și implicit a măsurilor concrete ce urmează a fi implementate în mediul economic și financiar. Nu trebuie să uităm însă că mai sunt și alți factori care pot influența evoluția economiei, independent de voința noastră. Și mă refer aici la agricultură unde, din cauza secetei, este posibil să asistăm la o contribuție mult mai scăzută la PIB, față de ceea ce se anticipa.
Cum se protejează EximBank de criză?
În cultura asiatică, simbolul grafic pentru cuvântul „criză“ este format din alte două simboluri care semnifică pericol și oportunitate. Pentru EximBank, criza a reprezentat mai mult o oportunitate decât un pericol. O oportunitate pe care am încercat să o exploatăm la maximum. Așa a reușit EximBank să obțină, în perioada 2008–2011, un profit brut cumulat de circa 420 milioane de lei, ceea ce arată că modelul actual de afaceri implementat este unul solid și creează premisele pentru continuarea susținerii mediului de afaceri românesc. Este vorba despre un model de business pe care încercăm să‑l implementăm, un model care nu prea există în Europa, care îmbină atribuțiile unei bănci comerciale cu activitatea în numele și contul statului. Această îmbinare produce o sinergie extraordinară, care ne permite să obținem rezultate foarte bune.
